8 definiții pentru încins (aprins)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încins3, ~ă a [At: CALENDARIU (1814) 170/23 / Pl: ~nși, ~e / E: încinge1] 1 (D. foc) Aprins puternic Si: (îvr) încintat (1). 2 (D. obiecte) Înfierbântat. 3 (D. sentimente, pasiuni) Amplificat. 4 (Fig) Manifestat puternic Si: (îvr) încintat (4). 5 (D. lupte, dispute) întețit. 6 (D. corpul omenesc sau o parte a corpului omenesc) încălzit. 7 (D. alimente, fân etc.) Alterat prin fermentare Si: (îvr) încintat (6).

ÎNCÍNS2, -Ă, încinși, -se, adj. 1. (Despre foc) Care arde cu flăcări mari, bine aprins. ♦ Înfierbântat2, încălzit foarte tare (de foc, de soare etc.). ♦ Fig. Aprins2, înflăcărat, întețit. 2. (Despre fân, cereale, făină etc.) Care a început să fermenteze, stricat, alterat; aprins2, fermentat. – V. încinge1.

ÎNCÍNS2, -Ă, încinși, -se, adj. 1. (Despre foc) Care arde cu flăcări mari, bine aprins. ♦ Înfierbântat2, încălzit foarte tare (de foc, de soare etc.). ♦ Fig. Aprins2, înflăcărat, întețit. 2. (Despre fân, cereale, făină etc.) Care a început să fermenteze, stricat, alterat; aprins2, fermentat. – V. încinge1.

ÎNCÍNS2, -Ă, încinși, -se, adj. 1. (Despre foc) Care arde cu flăcări mari; puternic aprins. ♦ Încălzit, înfierbîntat (de foc, de soare etc.). Soba fusese prea încinsă. DUMITRIU, N. 134. În fața unei sobe încinse, stăteau strînși umăr la umăr niște lucrători. CAMILAR, N. II 230. Îmi săreau stropi de untură încinsă pe mîini. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 47. ♦ Fig. Aprins, înflăcărat, întețit. În apus e luptă-ncinsă între noapte și lumină. CERNA, P. 57. 2. (Despre cereale, făină etc.) Stricat, fermentat; aprins.

încins a. fig. aprins: încins de grija țării OD. ║ n. încingere: la încinsul brâului POP.

2) încíns, -ă adj. (lat. incensus). Aprins, stricat de căldură: grîu încins. Fig. Încins de grijĭ, plin de grijĭ. S. f. și n. Vechĭ. Aprindere, mînie.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCÍNS adj. 1. cald, dogorit, fierbinte, înfierbântat, (astăzi rar) înfocat. (Plită ~.) 2. aprins, fermentat. (Fân ~.)

ÎNCINS adj. 1. cald, dogorit, fierbinte, înfierbîntat, (astăzi rar) înfocat. (Plită ~.) 2. aprins. (Fîn ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a muri de pneumonie / de el încins / de glonțul rece 1. (glum.) a muri împușcat. 2. a muri în împrejurări dubioase.

Intrare: încins (aprins)
încins1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încins
  • ‑ncins
  • încinsul
  • încinsu‑
  • ‑ncinsul
  • ‑ncinsu‑
  • încinsă
  • ‑ncinsă
  • încinsa
  • ‑ncinsa
plural
  • încinși
  • ‑ncinși
  • încinșii
  • ‑ncinșii
  • încinse
  • ‑ncinse
  • încinsele
  • ‑ncinsele
genitiv-dativ singular
  • încins
  • ‑ncins
  • încinsului
  • ‑ncinsului
  • încinse
  • ‑ncinse
  • încinsei
  • ‑ncinsei
plural
  • încinși
  • ‑ncinși
  • încinșilor
  • ‑ncinșilor
  • încinse
  • ‑ncinse
  • încinselor
  • ‑ncinselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încins (aprins)

etimologie: