21 de definiții pentru încinge (arde) încinde


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încinge1 [At: CORESI, PS. 102 / V: ~nde / Pzi: încing, (înv) ~cinz / Par: ~cins, (înv) ~ntat / Ps: ~nsei / E: ml *incendere] 1 vr (D. foc) A se aprinde bine, arzând cu flacără mare Si: (înv) a se încinta (1). 2 vtf A face focul să ardă bine Si: (Înv) a încinta (2). 3-4 vtr (D. obiecte) A (se) înfierbânta. 5 vt (D. un sentiment, o pasiune) A cuprinde pe cineva Si: (înv) a încinta (5). 6 vt (D. un sentiment, o pasiune) A mistui pe cineva Si: (înv) a încinta (6). 7 vr (Fig) A se manifesta puternic Si: a se înflăcăra, (înv) a se încinta (7). 8 vr (D. boli) A se răspândi foarte mult Si: (înv) a se încinta (8). 9-10 vtr (D. lupte, confruntări) A (se) înteți. 11 vr (D. oameni sau părți ale corpului lor) A avea febră Si: a arde, (înv) a se încinta (11). 12 vr (D. fân, cereale, făină etc.) A se altera prin fermentare Si: (înv) a se încinta (12).

încinge2 [At: CORESI, PS. 257 / Pzi: încing / Ps: ~nsei, (înv) ~nșu / Par: încins / E: ml *incingere] 1-2 vtr A (se) înfășură peste mijloc sau în altă parte a corpului cu o cingătoare, un brâu etc. 3-4 vtr A(-și) prinde o armă de mijlocul corpului cu o curea. 5 vt (Fig) A înconjura din toate părțile Si: a împresura, a încercui. 6 vt (Fig) A bate pe cineva. 7 vt (Înv) A învesti cu o demnitate, cu o putere.

ÎNCÍNGE1, încíng, vb. III. 1. Refl. (Despre foc) A arde cu flacără mare, a se aprinde bine. ◊ Tranz. fact. El încinge focul. 2. Refl. și tranz. A (se) înfierbânta, a (se) încălzi tare. ♦ Tranz. Fig. (Despre un sentiment, o pasiune) A cuprinde, a copleși pe cineva; a consuma, a mistui. ♦ Refl. Fig. A se manifesta puternic; a se aprinde, a se înflăcăra. ♦ Refl. și tranz. Fig. (Despre o luptă, o confruntare, o discuție etc.) A (se) înteți. 3. Refl. (Despre fân, cereale, făină etc.) A începe să se altereze prin fermentare; a se strica; a se aprinde. [Perf. s. încinsei, part. încins] – Lat. incendere.

ÎNCÍNGE1, încíng, vb. III. 1. Refl. (Despre foc) A arde cu flacără mare, a se aprinde bine. ◊ Tranz. fact. El încinge focul. 2. Refl. și tranz. A (se) înfierbânta, a (se) încălzi tare. ♦ Tranz. Fig. (Despre un sentiment, o pasiune) A cuprinde, a copleși pe cineva; a consuma, a mistui. ♦ Refl. Fig. A se manifesta puternic; a se aprinde, a se înflăcăra. ♦ Refl. și tranz. Fig. (Despre o luptă, o confruntare, o discuție etc.) A (se) înteți. 3. Refl. (Despre fân, cereale, făină etc.) A începe să se altereze prin fermentare; a se strica; a se aprinde. [Perf. s. încinsei, part. încins] – Lat. incendere.

ÎNCÍNGE1, încíng, vb. III. 1. Refl. (Despre foc) A se aprinde puternic, a arde cu flacără mare. Focul se încingea greoi. Ardea numai înlăuntru și mai mult afuma. REBREANU, R. II 205. Flacăra începu a se încinge. ODOBESCU, S. I 21. Focul cînd se încinge, Anevoie se stinge. PANN, P. V. III 12. ◊ Tranz. (Rar) Desprinse vreo două scînduri... le aruncă pe foc... focul le încinse. CONTEMPORANUL, VIIII 193. (Poetic) Flăcările încingeau zările. SADOVEANU, O. I 247. Voi, norilor mătăhăloși, Încingă-vă flăcări albastre. TOMA, C. V. 353. 2. Refl. (Despre obiecte) A se înfierbînta tare; a se încălzi (pînă la incandescență). Soba s-a încins.Tranz. Oltul străbate uriașa monotonie a cîmpiei. Sînt întinderi nesfîrșite de pămînt, pe care soarele le încinge ca pe niște cuptoare. BOGZA, C. O. 386. La căldura soarelui de primăvară, care începuse să încingă fața mlaștinilor, o moliciune plăcută cuprinse nervii omului. CARAGIALE, O. I 286. 3. Tranz. Fig. (Despre un sentiment, o pasiune; cu privire la o ființă) A cuprinde; a consuma, a mistui. Întețindu-l și încingîndu-l dorul de părinți, hotărî să se ducă. ISPIRESCU, L. 103. Amoroase porumbițe... zboară către dulcele lor cuib, purtate prin aer de dorul ce le-ncinge. ODOBESCU, S. III 35. ♦ Refl. A se manifesta puternic, a se aprinde. Dragostea... se încinsese între ei. ISPIRESCU, L. 78. ♦ (Cu privire la acțiuni în desfășurare) A începe cu putere, cu aprindere, a desfășura puternic. Băieții încinseră o horă de gemea puntea vaporului. BART, S. M. 13. ◊ Refl. Răsună ghitara fierbinte și-ntins Și jocul se-ncinge sălbatic și-aprins. COȘBUC, P. I 143. Dan reluă discuția. Atunci se încinse o ceartă crudă, înveninată. VLAHUȚĂ, O. A. 313. Unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112. 4. Refl. (Despre cereale, făină etc.) A începe să fermenteze din pricina umezelii și a căldurii care urmează după aceea; a se strica, a se aprinde. S-a încins mălaiul.Dacă se întîmplă ca bobii de fasole să nu fie bine uscați... este de neapărată trebuință ca fasolea să se usuce, întinzîndu-se la soare... căci altfel se aprinde, se încinge, se înnegrește și prinde mucegai. PAMFILE, A. R. 187. – Forme gramaticale: perf. s. încinsei, part. încins. – Variantă: (învechit și regional) încínde (TEODORESCU, P. P. 322) vb. III.

A SE ÎNCÍNGE mă încíng intranz. 1) (despre foc, flăcări etc.) A începe să ardă cu intensitate. ~ cuptorul. 2) (despre fân, cereale, făină etc.) A-și pierde proprietățile inițiale (din cauza umezelii, îngrămădirii etc.), căpătând gust neplăcut; a se aprinde. Fânul s-a încins. 3) rar (despre persoane) A căpăta tot mai mult suflet; a se însufleți; a se înflăcăra; a se anima; a se antrena; a se entuziasma; a se electriza; a se ambala. 4) (despre discuții, lupte etc.) A deveni mai intens; a se înteți; a se întări. /<lat. incingere

încinge v. 1. a se aprinde: jocul se încinse; fig. se încinse o convorbire, o luptă; 2. a se încălzi și a se strica (de grâu, fân). [Vechiu-rom. încinde = lat. INCENDERE: forma modernă încinge e un compromis din încinde și încinge, perfectul lor comun fiind încinse].

încinde v vz încinge1

ÎNCÍNDE vb. III v. încinge1.

2) încíng (mă), -íns, a -e v. refl. (lat. incéndere, a aprinde, d. *cándere; it. incéndere, pv. encendre, sp. pg. encender. V. candid, candelabru, policandru, încint, incendiŭ). Mă aprind, mă încălzesc tare: focu s’a încins, soba s’a încins. Fig. Vorba, lupta s’a încins. Mă stric din cauza călduriĭ, vorbind de cereale: grîu, porumbu s’a încins în hambar. – Rar și transitiv: m’aŭ încins frigurile. Vechĭ încind și -inz, a încinde.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

încínge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încíng, 1 pl. încíngem, perf. s. 1 sg. încinséi, 1 pl. încínserăm; ger. încingấnd; part. încíns

încínge (a înfierbânta, a înfășura cu o cingătoare) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încíng, perf. s. 1 sg. încinséi, 1 pl. încínserăm; ger. încingând; part. încíns

încind, -cinsei 1 aor., -cins prt., -cinzând ger. (a aprinde).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCÍNGE vb. 1. a arde, a încălzi, a înfierbânta. (A ~ cuptorul de pâine.) 2. a înfierbânta, (înv. și reg.) a pripi. (Flăcările îi ~ obrazul.) 3. v. coace. 4. a dogori, a înfierbânta, (rar) a răscoace. (Soarele ~ pământul.) 5. a se aprinde, a fermenta, (reg.) a se izgorî, (înv.) a se scoace. (Fânul s-a ~.)

ÎNCÍNGE vb. v. intensifica, împresura, încercui, înconjura, înflăcăra, înfoca, înroși, înteți.

ÎNCINGE vb. 1. a arde, a încălzi, a înfierbînta. (A ~ cuptorul de pîine.) 2. a înfierbînta, (înv. și reg.) a pripi. (Flăcările îi ~ obrazul.) 3. a se coace, a se înfierbînta. (S-a ~ stînd lîngă sobă.) 4. a dogori, a înfierbînta, (rar) a răscoace. (Soarele ~ pămîntul.) 5. a se aprinde, a fermenta, (reg.) a se izgorî, (înv.) a se scoace. (Fînul se ~.)

încinge vb. v. INTENSIFICA. ÎMPRESURA. ÎNCERCUI. ÎNCONJURA. ÎNFLĂCĂRA. ÎNFOCA. ÎNROȘI. ÎNTEȚI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

încínge (încíng, încíns), vb.1. A aprinde, a lua foc. – 2. (Refl.) A arde, a se mistui. – 3. A încălzi. – 4. (Refl.) Despre grîu, a se încinge, a fermenta. – Var. încinde. Lat. incendĕre (Crețu, Col. lui Traian, IV, 246; Pușcariu 821; Candrea-Dens., 848; REW 4346; DAR), cf. it. incendere, prov. encender, sp., port. encender. A ajuns să se confunde sub aspect fonetic cu a încinge „a înfășura peste mijloc o cingătoare”, din lat. cingere.Der. încins, s. n. (înv., exaltare, pasiune).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

încinge, încing v. t. a bate.

a se încinge tărâța (în cineva) expr. a se înfuria (pe cineva).

Intrare: încinge (arde)
verb (VT622)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încinge
  • ‑ncinge
  • încingere
  • ‑ncingere
  • încins
  • ‑ncins
  • încinsu‑
  • ‑ncinsu‑
  • încingând
  • ‑ncingând
  • încingându‑
  • ‑ncingându‑
singular plural
  • încinge
  • ‑ncinge
  • încingeți
  • ‑ncingeți
  • încingeți-
  • ‑ncingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încing
  • ‑ncing
(să)
  • încing
  • ‑ncing
  • încingeam
  • ‑ncingeam
  • încinsei
  • ‑ncinsei
  • încinsesem
  • ‑ncinsesem
a II-a (tu)
  • încingi
  • ‑ncingi
(să)
  • încingi
  • ‑ncingi
  • încingeai
  • ‑ncingeai
  • încinseși
  • ‑ncinseși
  • încinseseși
  • ‑ncinseseși
a III-a (el, ea)
  • încinge
  • ‑ncinge
(să)
  • încingă
  • ‑ncingă
  • încingea
  • ‑ncingea
  • încinse
  • ‑ncinse
  • încinsese
  • ‑ncinsese
plural I (noi)
  • încingem
  • ‑ncingem
(să)
  • încingem
  • ‑ncingem
  • încingeam
  • ‑ncingeam
  • încinserăm
  • ‑ncinserăm
  • încinseserăm
  • ‑ncinseserăm
  • încinsesem
  • ‑ncinsesem
a II-a (voi)
  • încingeți
  • ‑ncingeți
(să)
  • încingeți
  • ‑ncingeți
  • încingeați
  • ‑ncingeați
  • încinserăți
  • ‑ncinserăți
  • încinseserăți
  • ‑ncinseserăți
  • încinseseți
  • ‑ncinseseți
a III-a (ei, ele)
  • încing
  • ‑ncing
(să)
  • încingă
  • ‑ncingă
  • încingeau
  • ‑ncingeau
  • încinseră
  • ‑ncinseră
  • încinseseră
  • ‑ncinseseră
verb (VT627)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încinde
  • ‑ncinde
  • încindere
  • ‑ncindere
  • încins
  • ‑ncins
  • încinsu‑
  • ‑ncinsu‑
  • încinzând
  • ‑ncinzând
  • încinzându‑
  • ‑ncinzându‑
singular plural
  • încinde
  • ‑ncinde
  • încindeți
  • ‑ncindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încind
  • ‑ncind
  • încinz
  • ‑ncinz
(să)
  • încind
  • ‑ncind
  • încinz
  • ‑ncinz
  • încindeam
  • ‑ncindeam
  • încinsei
  • ‑ncinsei
  • încinsesem
  • ‑ncinsesem
a II-a (tu)
  • încinzi
  • ‑ncinzi
(să)
  • încinzi
  • ‑ncinzi
  • încindeai
  • ‑ncindeai
  • încinseși
  • ‑ncinseși
  • încinseseși
  • ‑ncinseseși
a III-a (el, ea)
  • încinde
  • ‑ncinde
(să)
  • încindă
  • ‑ncindă
  • încinză
  • ‑ncinză
  • încindea
  • ‑ncindea
  • încinse
  • ‑ncinse
  • încinsese
  • ‑ncinsese
plural I (noi)
  • încindem
  • ‑ncindem
(să)
  • încindem
  • ‑ncindem
  • încindeam
  • ‑ncindeam
  • încinserăm
  • ‑ncinserăm
  • încinseserăm
  • ‑ncinseserăm
  • încinsesem
  • ‑ncinsesem
a II-a (voi)
  • încindeți
  • ‑ncindeți
(să)
  • încindeți
  • ‑ncindeți
  • încindeați
  • ‑ncindeați
  • încinserăți
  • ‑ncinserăți
  • încinseserăți
  • ‑ncinseserăți
  • încinseseți
  • ‑ncinseseți
a III-a (ei, ele)
  • încind
  • ‑ncind
(să)
  • încindă
  • ‑ncindă
  • încinză
  • ‑ncinză
  • încindeau
  • ‑ncindeau
  • încinseră
  • ‑ncinseră
  • încinseseră
  • ‑ncinseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încinge (arde) încingere încinde încindere

  • 1. reflexiv (Despre foc) A arde cu flacără mare, a se aprinde bine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: aprinde arde 7 exemple
    exemple
    • tranzitiv factitiv El încinge focul.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Focul se încingea greoi. Ardea numai înlăuntru și mai mult afuma. REBREANU, R. II 205.
      surse: DLRLC
    • Flacăra începu a se încinge. ODOBESCU, S. I 21.
      surse: DLRLC
    • Focul cînd se încinge, Anevoie se stinge. PANN,
      surse: DLRLC
    • tranzitiv rar Desprinse vreo două scînduri... le aruncă pe foc... focul le încinse. CONTEMPORANUL, VIIII 193.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv poetic Flăcările încingeau zările. SADOVEANU, O. I 247.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv poetic Voi, norilor mătăhăloși, Încingă-vă flăcări albastre. TOMA, C. V. 353.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv A (se) înfierbânta, a (se) încălzi tare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încălzi înfierbânta 3 exemple
    exemple
    • Soba s-a încins.
      surse: DLRLC
    • Oltul străbate uriașa monotonie a cîmpiei. Sînt întinderi nesfîrșite de pămînt, pe care soarele le încinge ca pe niște cuptoare. BOGZA, C. O. 386.
      surse: DLRLC
    • La căldura soarelui de primăvară, care începuse să încingă fața mlaștinilor, o moliciune plăcută cuprinse nervii omului. CARAGIALE, O. I 286.
      surse: DLRLC
    • 2.1. tranzitiv figurat (Despre un sentiment, o pasiune) A cuprinde, a copleși pe cineva.
      exemple
      • Întețindu-l și încingîndu-l dorul de părinți, hotărî să se ducă. ISPIRESCU, L. 103.
        surse: DLRLC
      • Amoroase porumbițe... zboară către dulcele lor cuib, purtate prin aer de dorul ce le-ncinge. ODOBESCU, S. III 35.
        surse: DLRLC
    • 2.2. reflexiv figurat A se manifesta puternic; a se aprinde, a se înflăcăra.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aprinde înflăcăra un exemplu
      exemple
      • Dragostea... se încinsese între ei. ISPIRESCU, L. 78.
        surse: DLRLC
    • 2.3. reflexiv tranzitiv figurat (Despre o luptă, o confruntare, o discuție etc.) A (se) înteți.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: înteți 4 exemple
      exemple
      • Băieții încinseră o horă de gemea puntea vaporului. BART, S. M. 13.
        surse: DLRLC
      • Răsună ghitara fierbinte și-ntins Și jocul se-ncinge sălbatic și-aprins. COȘBUC, P. I 143.
        surse: DLRLC
      • Dan reluă discuția. Atunci se încinse o ceartă crudă, înveninată. VLAHUȚĂ, O. A. 313.
        surse: DLRLC
      • Unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre fân, cereale, făină etc.) A începe să se altereze prin fermentare; a se strica; a se aprinde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: aprinde strica 2 exemple
    exemple
    • S-a încins mălaiul.
      surse: DLRLC
    • Dacă se întîmplă ca bobii de fasole să nu fie bine uscați... este de neapărată trebuință ca fasolea să se usuce, întinzîndu-se la soare... căci altfel se aprinde, se încinge, se înnegrește și prinde mucegai. PAMFILE, A. R. 187.
      surse: DLRLC
  • 4. reflexiv rar (Despre persoane) A căpăta tot mai mult suflet; a se însufleți; a se înflăcăra; a se anima; a se antrena; a se entuziasma; a se electriza; a se ambala.

etimologie: