10 definiții pentru încăpățânat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCĂPĂȚÂNAT, -Ă, încăpățânați, -te, adj. Care stăruie cu îndârjire și fără flexibilitate; îndărătnic. ♦ (În sens favorabil) Ambițios. [Var.: (reg.) încăpăținat, -ă adj.] – V. încăpățâna.

ÎNCĂPĂȚÂNAT, -Ă, încăpățânați, -te, adj. Care stăruie cu îndârjire și fără flexibilitate; îndărătnic. ♦ (În sens favorabil) Ambițios. [Var.: (reg.) încăpăținat, -ă adj.] – V. încăpățâna.

încăpățânat, ~ă a [At: DELAVRANCEA, S. 111 / V: (reg) ~țin~ / Pl: ~ați, ~e / E: încăpățâna] (D. oameni) 1 Care persistă într-o (atitudine sau) idee, dovedind inflexibilitate Si: (pop) îndărătnic. 2 Ambițios. 3 Tenace.

încăpățânat a. și m. care ține cu stăruință la ceva. [Lit. om cu căpățâna sau cu capul mare, de unde ideea de îndărătnic].

ÎNCĂPĂȚINAT, -Ă adj. v. încăpățânat.

ÎNCĂPĂȚINAT, -Ă adj. v. încăpățânat.

încăpăținat, ~ă a vz încăpățânat

ÎNCĂPĂȚINAT, -Ă adj. v. încăpățînat.

ÎNCĂPĂȚÎNAT, -Ă, încăpățînați, -te, adj. Care ține morțiș, care stăruie cu îndîrjire să facă ceva, care persistă într-o atitudine sau într-o idee; îndărătnic. Nu sînt încăpățînat. Sînt decis. SEBASTIAN, T. 77. Toată lumea ți se închide într-o amuțire încăpățînată, răutăcioasă și ingrată. DELAVRANCEA, S. 111. ◊ Fig. În ochii șoferului sclipea un început de rîs încăpățînat. GALAN, B. I 22. Vîntul suflă încăpățînat. SAHIA, N. 94. – Variantă: încăpăținat, -ă adj.

încăpățînát, -ă adj. Îndărătnic, înțestat, obstinat, care ține excesiv la ideile, la voința luĭ.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCĂPĂȚÂNAT adj. 1. îndărătnic, recalcitrant, refractar, (livr.) obstinat, (pop.) sanchiu, (reg.) inacciu, înțestat, (Olt.) dugos, (înv.) capeș, renitent, (fam. peior.) capsoman, căpățânos, căpos. (Ce om ~, nu vrea să...) 2. ambițios, îndărătnic, îndârjit, perseverent, stăruitor. (S-a dovedit foarte ~ în atingerea obiectivului.)

ÎNCĂPĂȚÎNAT adj. 1. îndărătnic, recalcitrant, refractar, (livr.) obstinat, (pop.) sanchiu, (reg.) inacciu, înțestat, (Olt.) dugos, (înv.) capeș, renitent, (fam. peior.) capsoman, căpățînos, căpos. (Ce om ~!) 2. ambițios, îndărătnic, îndîrjit, perseverent, stăruitor. (S-a dovedit foarte ~ în atingerea obiectivului.)

Intrare: încăpățânat
încăpățânat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încăpățânat
  • ‑ncăpățânat
  • încăpățânatul
  • încăpățânatu‑
  • ‑ncăpățânatul
  • ‑ncăpățânatu‑
  • încăpățâna
  • ‑ncăpățâna
  • încăpățânata
  • ‑ncăpățânata
plural
  • încăpățânați
  • ‑ncăpățânați
  • încăpățânații
  • ‑ncăpățânații
  • încăpățânate
  • ‑ncăpățânate
  • încăpățânatele
  • ‑ncăpățânatele
genitiv-dativ singular
  • încăpățânat
  • ‑ncăpățânat
  • încăpățânatului
  • ‑ncăpățânatului
  • încăpățânate
  • ‑ncăpățânate
  • încăpățânatei
  • ‑ncăpățânatei
plural
  • încăpățânați
  • ‑ncăpățânați
  • încăpățânaților
  • ‑ncăpățânaților
  • încăpățânate
  • ‑ncăpățânate
  • încăpățânatelor
  • ‑ncăpățânatelor
vocativ singular
plural
încăpăținat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încăpăținat
  • ‑ncăpăținat
  • încăpăținatul
  • încăpăținatu‑
  • ‑ncăpăținatul
  • ‑ncăpăținatu‑
  • încăpățina
  • ‑ncăpățina
  • încăpăținata
  • ‑ncăpăținata
plural
  • încăpăținați
  • ‑ncăpăținați
  • încăpăținații
  • ‑ncăpăținații
  • încăpăținate
  • ‑ncăpăținate
  • încăpăținatele
  • ‑ncăpăținatele
genitiv-dativ singular
  • încăpăținat
  • ‑ncăpăținat
  • încăpăținatului
  • ‑ncăpăținatului
  • încăpăținate
  • ‑ncăpăținate
  • încăpăținatei
  • ‑ncăpăținatei
plural
  • încăpăținați
  • ‑ncăpăținați
  • încăpăținaților
  • ‑ncăpăținaților
  • încăpăținate
  • ‑ncăpăținate
  • încăpăținatelor
  • ‑ncăpăținatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încăpățânat, încăpățânaadjectiv

  • 1. Care stăruie cu îndârjire și fără flexibilitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îndărătnic
    • format_quote Nu sînt încăpățînat. Sînt decis. SEBASTIAN, T. 77. DLRLC
    • format_quote Toată lumea ți se închide într-o amuțire încăpățînată, răutăcioasă și ingrată. DELAVRANCEA, S. 111. DLRLC
    • format_quote figurat În ochii șoferului sclipea un început de rîs încăpățînat. GALAN, B. I 22. DLRLC
    • format_quote figurat Vîntul suflă încăpățînat. SAHIA, N. 94. DLRLC
    • 1.1. În sens favorabil: ambițios. DEX '09 DEX '98
      sinonime: ambițios
etimologie:
  • vezi încăpățâna DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.