7 definiții pentru țingălău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țingălău [At: DRLU / V: ~gal~, ~galeu, ~ncă~, ~ghileu / Pl: ~lauă, ~laie sn, ~lăi sm / E: țing1 + -ălău] (Reg) 1 sn Clopoțel făcut mai ales din bronz sau din aramă, care se atârnă la gâtul vitelor sau al oilor Si: (reg) țincar2, țingăteu. 2 sn Clopoțel cu care se sună în biserică în anumite momente ale slujbei religioase. 3 sm (Orn; reg) Gușă-roșie (Erithacus rubecula rubecula).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚINGĂLĂU s. v. balangă, clopot, talangă.

țingălău s. v. BALANGĂ. CLOPOT. TALANGĂ.

Intrare: țingălău
țingălău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țingălău
  • țingălăul
  • țingălău‑
plural
  • țingălaie
  • țingălaiele
genitiv-dativ singular
  • țingălău
  • țingălăului
plural
  • țingălaie
  • țingălaielor
vocativ singular
plural
țincălău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țingalău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țingaleu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ținghileu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)