8 definiții pentru țanc / țanc-țanc (interj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚANC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. – Onomatopee.

ȚANC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. – Onomatopee.

țanc1 i [At: ȘEZ. IV, 84 / E: fo] Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, produs prin lovirea unui obiect din metal sau (mai rar) din lemn.

ȚANC1 interj. (De obicei repetat) Onomatopee care redă un zgomot ascuțit, metalic. Vîj, vîj prin păiuș, Țanc, țanc prin copaci (Coasa). ȘEZ. IV 84.

ȚANC1 interj. (se folosește pentru a reda un zgomot metalic ascuțit). /Onomat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țanc/țanc-țanc interj.

Intrare: țanc / țanc-țanc (interj.)
țanc2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • țanc
țanc-țanc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • țanc-țanc
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țanc / țanc-țancinterjecție

  • 1. adesea repetat Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vîj, vîj prin păiuș, Țanc, țanc prin copaci (Coasa). ȘEZ. IV 84. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.