5 definiții pentru țărmuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țărmuire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: țărmui] (Rar) 1 Acostare (1). 2 Mărginire.

ȚĂRMUI, țărmuiesc, vb. IV. Intranz. A trage, a se opri la țărm. – Țărm + suf. -ui.

A ȚĂRMUI ~iesc intranz. 1) rar A veni (și a se opri) la țărm; a acosta. 2) v. A ȚĂRMURI. /țărm + suf. ~ui

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țărmui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țărmuiesc, imperf. 3 sg. țărmuia; conj. prez. 3 sg. și pl. țărmuiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: țărmuire
țărmuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țărmuire
  • țărmuirea
plural
  • țărmuiri
  • țărmuirile
genitiv-dativ singular
  • țărmuiri
  • țărmuirii
plural
  • țărmuiri
  • țărmuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țărmui, țărmuiescverb

  • 1. A trage, a se opri la țărm. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acolo [pe marginile mării] țărmuirăm noi. MURNU, O. 145. DLRLC
etimologie:
  • Țărm + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.