4 definiții pentru șuvei (vb.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șuvei1 sn [At: CLEMENS / Pl: ~e / E: ns cf ciovei, ciuvai] (Reg) Retevei.

șuvei2 sn [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ? / E: ns cf șofei] (Trs; îs) ~ul popii Ultimul pahar.

șuvei3 vi [At: GLOSAR REG. / Pzi: ? / E: ns cf șovăi1, mg csovăl „a clătina din cap”] (Mol) A sta cu capul înclinat într-o parte.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șuvei3, vb. IV (reg.) a sta cu capul înclinat într-o parte.

Intrare: șuvei (vb.)
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șuvei
  • șuveire
  • șuveit
  • șuveitu‑
  • șuveind
  • șuveindu‑
singular plural
  • șuveiește
  • șuveiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șuveiesc
(să)
  • șuveiesc
  • șuveiam
  • șuveii
  • șuveisem
a II-a (tu)
  • șuveiești
(să)
  • șuveiești
  • șuveiai
  • șuveiși
  • șuveiseși
a III-a (el, ea)
  • șuveiește
(să)
  • șuveiască
  • șuveia
  • șuvei
  • șuveise
plural I (noi)
  • șuveim
(să)
  • șuveim
  • șuveiam
  • șuveirăm
  • șuveiserăm
  • șuveisem
a II-a (voi)
  • șuveiți
(să)
  • șuveiți
  • șuveiați
  • șuveirăți
  • șuveiserăți
  • șuveiseți
a III-a (ei, ele)
  • șuveiesc
(să)
  • șuveiască
  • șuveiau
  • șuvei
  • șuveiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)