8 definiții pentru ștergător (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘTERGĂTOR, -OARE, ștergători, -oare, s. f., s. n., s. m. 1. S. f. Covoraș sau împletitură de papură, de sfoară, de material plastic etc., pe care se șterg picioarele la intrarea în casă. 2. S. f. (Reg.) Prosop. 3. S. n. Cârpă de șters. 4. S. n. Perie cilindrică cu care se curăță țeava tunului. 5. S. n. Dispozitiv format dintr-una sau din două palete cu muchie de cauciuc care, acționate de un motor, șterg geamul de la parbrizul unui vehicul. 6. S. m. și f. (Rar) Persoană care se ocupă cu curățatul hainelor. [Pl. și: (3, f.) ștergătoare] – Șterge + suf. -ător.
ștergător, ~oare [At: N. TEST. (1648), 123v/32 / V: (reg) ștărgat~ sf, sn / Pl: ~i, ~oare / E: șterge + -ător] 1 sf (Reg) Prosop. 2 sf (Mar) Năframă. 3 sf (Reg) Cârpă de șters. 4 sf Bucată de covor sau împletitură de papură1, de sfoară, de material plastic etc., de care își șterge (1) cineva încălțămintea la intrarea în casă. 5 sf (Mol; Mun) Fiecare dintre cele două scânduri mobile, prinse de stâlpii ce mărginesc deschizătura de la strungă, prin care trec oile la muls. 6 sn Aparat format din una sau din două palete cu muchie de cauciuc, care, acționate de un motor sau, mai rar, manual, șterg (1) parbrizul unui autovehicul. 7 sn (Înv) Perie cilindrică cu care se curăță țeava tunului. 8 smf (Îvr) Persoană care se ocupă cu curățatul hainelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTERGĂTOR, -OARE, ștergători, -oare, subst. 1. S. f. Bucată de covor sau împletitură de papură, de sfoară, de material plastic etc., pe care își șterge cineva picioarele la intrarea în casă. 2. S. f. (Reg.) Prosop. 3. S. n., s. f. Cârpă de șters. 4. S. n. Perie cilindrică cu care se curăță țeava tunului. 5. S. n. Aparat format dintr-una sau din două palete cu muchie de cauciuc care, acționate de un motor, șterg geamul de la parbrizul unui vehicul. 6. S. m. și f. (Rar) Persoană care se ocupă cu curățatul hainelor. – Șterge + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘTERGĂTOR2, -OARE, ștergători, -oare, adj. (Și substantivat) (Persoană) care curăță, care șterge; curățitor. Ștergător de pete într-o ulicioară tristă din Iași. CARAGIALE, O. I 283.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTERGĂTOR1 ~oare (~ori, ~oare) și substantival (despre persoane) Care efectuează o operație de ștergere. /a șterge + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ștergător2 (persoană) (rar) s. m., pl. ștergători
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ștergător1 (persoană) (rar) s. m., pl. ștergători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ștergător (persoană) s. m., pl. ștergători
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
ștergătoare, ștergătoaresubstantiv feminin ștergător, ștergătorisubstantiv masculin
- 1. Persoană care se ocupă cu curățatul hainelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: curățitor
- Ștergător de pete într-o ulicioară tristă din Iași. CARAGIALE, O. I 283. DLRLC
-
etimologie:
- Șterge + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 NODEX