opțiuni
  • info

16 definiții pentru șpriț (băutură)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘPRIȚ1, șprițuri, s. n. Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală; o anumită cantitate din această băutură. – Din germ. Spritzer.

ȘPRIȚ1, șprițuri, s. n. Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală; o anumită cantitate din această băutură. – Din germ. Spritzer.

șpriț2 sn [At: SĂGHINESCU, V. 70 / V: (reg) sp~ / Pl: ~uri / E: ger Spritz (wasser, -wurf etc.)] 1 (Buc; în exploatarea lemnului) Apă care se toarnă pe uluc pentrua ușura alunecarea buștenilor. 2 (Buc; îlv) A da ~ A șprițui2 (2). 3 (Mol) Mortar1. 4 (Reg) Temelie a casei.

șpriț1 sn [At: SĂGHINESCU, V. 70 / V: (rar) sp~ / Pl: ~uri / E: ger Spritzer] 1 Băutură obținută din vin amestecat cu sifon sau cu apă minerală. 2 (Prc) O anumită cantitate de șpriț1 (1).

ȘPRIȚ, șprițuri, s. n. Vin amestecat cu sifon sau cu altă apă gazoasă. Hai să bem un șpriț! C. PETRESCU, Î. II 188.

ȘPRIȚ1 s.n. Vin amestecat cu sifon sau cu apă minerală. [< germ. Spritzer].

ȘPRIȚ1 s. n. vin cu sifon sau apă minerală. (< germ. Spritzer)

ȘPRIȚ ~uri n. Băutură slabă, obținută prin amestecul vinului cu sifon sau cu apă (minerală). /<germ. Spritzer

șpriț n. vin amestecat cu apă gazoasă sau minerală. [Nemț. SCHPRITZ: termen introdus de chelnerii austriaci].

șpriț n., pl. urĭ (germ. spritzer, a. Î.). Mișmaș, vin amestecat cu apă gazoasă orĭ minerală. Pahar din acest vin: a bea un șpriț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șpriț s. n., pl. șprițuri

șpriț s. n., pl. șprițuri

șpriț (băutură, aparat) s. n., pl. șprițuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘPRIȚ s. (înv.) macmahon, (fam. rar) mișmaș. (A bea un ~.)

ȘPRIȚ s. (înv.) macmahon, (fam. rar) mișmaș. (A bea un ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șpriț (-țuri), s. n. – 1. Vas de vin cu sifon. – 2. (Arg.) Glumă. Germ. Spritz. – Der. șprițui, vb. refl. (a bea zdravăn).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cu șprițu’ / țuica-n nas expr. amețit de băutură, beat.

Intrare: șpriț (băutură)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpriț
  • șprițul
  • șprițu‑
plural
  • șprițuri
  • șprițurile
genitiv-dativ singular
  • șpriț
  • șprițului
plural
  • șprițuri
  • șprițurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șpriț, șprițurisubstantiv neutru

  • 1. Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală; o anumită cantitate din această băutură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: macmahon mișmaș
    • format_quote Hai să bem un șpriț! C. PETRESCU, Î. II 188. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.