3 definiții pentru șpicălui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șpicălui vt [At: KLEIN, D. 425 / Pzi: ~esc / E: mg spékel] (Trs; c. i. bucăți de carne) A împăna cu ajutorul șpicălăului.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: șpicălui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șpicălui
  • șpicăluire
  • șpicăluit
  • șpicăluitu‑
  • șpicăluind
  • șpicăluindu‑
singular plural
  • șpicăluiește
  • șpicăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șpicăluiesc
(să)
  • șpicăluiesc
  • șpicăluiam
  • șpicăluii
  • șpicăluisem
a II-a (tu)
  • șpicăluiești
(să)
  • șpicăluiești
  • șpicăluiai
  • șpicăluiși
  • șpicăluiseși
a III-a (el, ea)
  • șpicăluiește
(să)
  • șpicăluiască
  • șpicăluia
  • șpicălui
  • șpicăluise
plural I (noi)
  • șpicăluim
(să)
  • șpicăluim
  • șpicăluiam
  • șpicăluirăm
  • șpicăluiserăm
  • șpicăluisem
a II-a (voi)
  • șpicăluiți
(să)
  • șpicăluiți
  • șpicăluiați
  • șpicăluirăți
  • șpicăluiserăți
  • șpicăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • șpicăluiesc
(să)
  • șpicăluiască
  • șpicăluiau
  • șpicălui
  • șpicăluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)