opțiuni
  • info

13 definiții pentru șovâlcăi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOVÂLCĂI, șovâlcăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A șchiopăta. – Șovâlc + suf. -ăi.

ȘOVÂLCĂI, șovâlcăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A șchiopăta. – Șovâlc + suf. -ăi.

șovâlcăi vi [At: CREANGĂ, P. 94 / V: (reg) ~câi / Pzi: ~vâlcăi, ~esc / E: șovâlc + -ăi] 1 (Reg; d. ființe) A șchiopăta (1). 2 (Olt; d. obiecte) A se clătina. 3 (Reg; îf șovâlcâi) A se legăna în vânt Si: a fâlfâi (2).

A ȘOVÂLCĂI șovâlcăiesc intranz. pop. A merge cu dificultate (și făcând mișcări nefirești) din cauza infirmității unui picior; a șontâcăi; a șchiopăta. /șovâlc + suf. ~ăi

șovâlcâi v vz șovâlcăi

ȘOVÎLCÎI, șovîlcîi, vb. IV. Intranz. A șchiopăta, a șontîcăi. A dat-o pe sama ciocîrlanului, care îndată a și pornit șovîlcîind. CREANGĂ, P. 94.

șovălcăí v. Mold. a merge din greu, a șchiopăta (CR.).

șovîlcăĭ și -ĭésc, a -í v. tr. (d. șovîlc. V. șolcăĭ, șovăĭesc). Nord. Șontîcăĭ, fac șovîlc-șovîlc în mers.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șovâlcăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. șovâlcăi, 3 șovâlcăie, imperf. 1 șovâlcăiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să șovâlcăi, 3 să șovâlcăie

șovâlcăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 șovâlcăie, imperf. 3 sg. șovâlcăia; conj. prez. 3 să șovâlcăie

șovâlcăi vb., ind. și conj. prez. 1 sg. șovâlcăi/șovâlcăiesc, imperf. 3 sg. șovâlcăia

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘOVÂLCĂI vb. v. șchiopăta.

șovîlcăi vb. v. ȘCHIOPĂTA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șovâlcăi, șovâlcăi, vb. IV (reg. și fam.) 1. a șchiopăta, a merge greu. 2. (despre obiecte) a se clătina; a sta să se răstoarne. 3. (în forma: șovâlcâi) a se legăna în vânt; a fâlfâi.

Intrare: șovâlcăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăire
  • șovâlcăit
  • șovâlcăitu‑
  • șovâlcăind
  • șovâlcăindu‑
 singular plural
  • șovâlcăie
  • șovâlcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șovâlcăi
 (să)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăii
  • șovâlcăisem
a II-a (tu)
  • șovâlcăi
 (să)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăiai
  • șovâlcăiși
  • șovâlcăiseși
a III-a (el, ea)
  • șovâlcăie
 (să)
  • șovâlcăie
  • șovâlcăia
  • șovâlcăi
  • șovâlcăise
plural I (noi)
  • șovâlcăim
 (să)
  • șovâlcăim
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăirăm
  • șovâlcăiserăm
  • șovâlcăisem
a II-a (voi)
  • șovâlcăiți
 (să)
  • șovâlcăiți
  • șovâlcăiați
  • șovâlcăirăți
  • șovâlcăiserăți
  • șovâlcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • șovâlcăie
 (să)
  • șovâlcăie
  • șovâlcăiau
  • șovâlcăiră
  • șovâlcăiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șovâlcâi
  • șovâlcâire
  • șovâlcâit
  • șovâlcâitu‑
  • șovâlcâind
  • șovâlcâindu‑
 singular plural
  • șovâlcâie
  • șovâlcâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șovâlcâi
 (să)
  • șovâlcâi
  • șovâlcâiam
  • șovâlcâii
  • șovâlcâisem
a II-a (tu)
  • șovâlcâi
 (să)
  • șovâlcâi
  • șovâlcâiai
  • șovâlcâiși
  • șovâlcâiseși
a III-a (el, ea)
  • șovâlcâie
 (să)
  • șovâlcâie
  • șovâlcâia
  • șovâlcâi
  • șovâlcâise
plural I (noi)
  • șovâlcâim
 (să)
  • șovâlcâim
  • șovâlcâiam
  • șovâlcâirăm
  • șovâlcâiserăm
  • șovâlcâisem
a II-a (voi)
  • șovâlcâiți
 (să)
  • șovâlcâiți
  • șovâlcâiați
  • șovâlcâirăți
  • șovâlcâiserăți
  • șovâlcâiseți
a III-a (ei, ele)
  • șovâlcâie
 (să)
  • șovâlcâie
  • șovâlcâiau
  • șovâlcâiră
  • șovâlcâiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăire
  • șovâlcăit
  • șovâlcăitu‑
  • șovâlcăind
  • șovâlcăindu‑
 singular plural
  • șovâlcăiește
  • șovâlcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șovâlcăiesc
 (să)
  • șovâlcăiesc
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăii
  • șovâlcăisem
a II-a (tu)
  • șovâlcăiești
 (să)
  • șovâlcăiești
  • șovâlcăiai
  • șovâlcăiși
  • șovâlcăiseși
a III-a (el, ea)
  • șovâlcăiește
 (să)
  • șovâlcăiască
  • șovâlcăia
  • șovâlcăi
  • șovâlcăise
plural I (noi)
  • șovâlcăim
 (să)
  • șovâlcăim
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăirăm
  • șovâlcăiserăm
  • șovâlcăisem
a II-a (voi)
  • șovâlcăiți
 (să)
  • șovâlcăiți
  • șovâlcăiați
  • șovâlcăirăți
  • șovâlcăiserăți
  • șovâlcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • șovâlcăiesc
 (să)
  • șovâlcăiască
  • șovâlcăiau
  • șovâlcăiră
  • șovâlcăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șovâlcăi, șovâlcăiverb

  • 1. regional Șchiopăta, șontâcăi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șchiopăta șontâcăi
    • format_quote A dat-o pe sama ciocîrlanului, care îndată a și pornit șovîlcîind. CREANGĂ, P. 94. DLRLC
etimologie:
  • Șovâlc + sufix -ăi. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.