ȘANTAN, șantane, s. n. (Înv.) Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul. [Pl. și: șantanuri] – Din fr. [café] chantant.

șantan sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~e, ~uri / E: fr (café) chantant] (Frr) Local de petrecere (cu program de noapte) în care cântăreți și dansatori dau spectacole.

ȘANTAN, șantane, s. n. (Rar) Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul. [Pl. și: șantanuri] – Din fr. [café] chantant.

ȘANTAN, șantane și șantanuri, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Local de petrecere, în care cîntăreți și dansatori dau spectacole pe o scenă improvizată. Era, cum se spunea încă de pe atunci, un tip al podului Mogoșoaiei, al cafenelelor și al șantanurilor. PAS, L. I 283.

ȘANTAN s.n. (Franțuzism) Cafenea unde se produc cîntăreți și dansatori pentru a distra publicul. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. (café) chantant].

ȘANTAN s. n. local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole. (< fr. /café/ chantant)

ȘANTAN ~uri n. rar Local public de distracție unde se prezintă spectacole de varietăți. [Pl. și șantane] /<fr. [café] chantant

*șantán n., pl. e și urĭ (din cafe-șantan). Triv. Local saŭ grădină în care se bea, ĭar niște bĭete cîntărețe țipă pe o scenă. V. varietate.

*cafe-șantán n., pl. e (fr. café chantant [= café concert], d. café, cafenea, și chantant, cîntător). Triv. Șantan.

!șantan (înv.) s. n., pl. șantane

șantan (înv.) s. n., pl. șantane/șantanuri

șantan s. n., pl. șantane/șantanuri