opțiuni
  • info

8 definiții pentru însorit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSORIT, -Ă, însoriți, -te, adj. (Despre locuri, clădiri etc.) Luminos. ♦ (Despre timp) Cu soare; senin. ♦ Fig. Vesel, luminos. – V. însori.

ÎNSORIT, -Ă, însoriți, -te, adj. (Despre locuri, clădiri etc.) Luminos. ♦ (Despre timp) Cu soare; senin. ♦ Fig. Vesel, luminos. – V. însori.

însorit, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: însori] 1 (D. locuri, clădiri etc.) Luminos. 2 (D. timp) Cu soare Si: senin. 3 (Fig) Vesel.

ÎNSORIT, -Ă, însoriți, -te, adj. 1. (Despre locuri, clădiri etc.) Încălzit, luminat de soare, bătut de razele soarelui. Uliță însorită. ♦ (Despre zile, vreme etc.) Cu soare, senin. Ziua era însorită, vînt nu adia. SADOVEANU, F. J. 489. Fu și el foarte activ în duminica asta însorită. CAMIL PETRESCU, O. II 115. 2. Fig. Vesel, luminat, senin. Au băut pe rînd... și le erau privirile însorite. SADOVEANU, N. P. 119.

ÎNSORIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SE ÎNSORI. 2) (despre timp sau despre perioade de timp) Care este cu mult soare. 3) (despre locuri) Care se află în bătaia soarelui. 4) (despre față, privire) Care este plin de seninătate. /v. a însori

însorit a. luminat de soare: dimineață însorită.

*însorít adj. (după fr. ensoleillé). Plin de soare.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSORIT adj. 1. v. frumos. 2. (rar) soros, (pop.) sorit. (Un loc ~.)

ÎNSORIT adj. 1. frumos, senin, (rar) soros, (pop.) sorit. (O zi ~.) 2. (rar) soros, (pop.) sorit. (Un loc ~.)

Intrare: însorit
însorit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însorit
  • ‑nsorit
  • însoritul
  • însoritu‑
  • ‑nsoritul
  • ‑nsoritu‑
  • însorită
  • ‑nsorită
  • însorita
  • ‑nsorita
plural
  • însoriți
  • ‑nsoriți
  • însoriții
  • ‑nsoriții
  • însorite
  • ‑nsorite
  • însoritele
  • ‑nsoritele
genitiv-dativ singular
  • însorit
  • ‑nsorit
  • însoritului
  • ‑nsoritului
  • însorite
  • ‑nsorite
  • însoritei
  • ‑nsoritei
plural
  • însoriți
  • ‑nsoriți
  • însoriților
  • ‑nsoriților
  • însorite
  • ‑nsorite
  • însoritelor
  • ‑nsoritelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însorit, însorităadjectiv

  • 1. Despre locuri, clădiri etc.: luminos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: luminos
    • format_quote Uliță însorită. DLRLC
    • 1.1. (Despre timp) Cu soare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: senin
      • format_quote Ziua era însorită, vînt nu adia. SADOVEANU, F. J. 489. DLRLC
      • format_quote Fu și el foarte activ în duminica asta însorită. CAMIL PETRESCU, O. II 115. DLRLC
    • 1.2. figurat Luminat, luminos, senin, vesel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: luminat luminos senin vesel
      • format_quote Au băut pe rînd... și le erau privirile însorite. SADOVEANU, N. P. 119. DLRLC
etimologie:
  • vezi însori DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.