14 definiții pentru îngeresc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGERESC, -EASCĂ, îngerești, adj. 1. Care aparține îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri; angelic. ♦ Ca de îngeri; pur, neprihănit; excepțional. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. – Înger + suf. -esc.

ÎNGERESC, -EASCĂ, îngerești, adj. 1. Care aparține îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri; angelic. ♦ Ca de îngeri; pur, neprihănit; excepțional. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. – Înger + suf. -esc.

îngeresc, ~ească a [At: CORESI, EV. 3/29 / V: (înv) an~, in~ / Pl: ~ești / E: înger + -esc] 1 Care aparține îngerilor Si: angelic. 2 Privitor la îngeri Si: angelic. 3 Caracteristic îngerilor Si: angelic. 4 Ca de îngeri Si: angelic. 5 (Fig) Neprihănit. 6 (Fig) Excepțional. 7 (Rar) Călugăresc.

ÎNGERESC, -EASCĂ, îngerești, adj. 1. De înger; angelic. Plînseră de bucurie... și se veseliră veselie îngerească. ISPIRESCU, L. 70. Zării în fața noastră o femeie de o frumusețe îngerească. ALECSANDRI, O. P. 11. O, maică! Țîpă (= aruncă) hainele negre călugărești Și ia haine albe îngerești. ȘEZ. II 147. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. Veni la schit și aduse o copilă... spunînd că vrea s-o închine vieții îngerești. GALACTION, O. I 317.

ÎNGERESC ~ească (~ești) Care ține de îngeri; propriu îngerilor; angelic. /înger + suf. ~esc

îngeresc a. de înger: chipu-i îngeresc.

îngerésc, -eáscă adj. De înger, angelic. Fig. Foarte bun, frumos ș. a.: chip, cîntec îngeresc. Răbdare îngerească, răbdare foarte mare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngeresc adj. m., f. îngerească; pl. m. și f. îngerești

îngeresc adj. m., f. îngerească; pl. m. și f. îngerești

îngeresc adj. m., f. îngerească; pl. m. și f. îngerești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGERESC adj. serafic, (rar) serafimic, (livr.) angelic.

ÎNGERESC adj. v. călugăresc, mănăstiresc, minunat, monahal, monahicesc, splendid, superb.

ÎNGERESC adj. serafic, (rar) serafimic, (livr.) angelic.

îngeresc adj. v. CĂLUGĂRESC. MĂNĂSTIRESC. MINUNAT. MONAHAL. MONAHICESC. SPLENDID. SUPERB.

Intrare: îngeresc
îngeresc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngeresc
  • ‑ngeresc
  • îngerescul
  • îngerescu‑
  • ‑ngerescul
  • ‑ngerescu‑
  • îngerească
  • ‑ngerească
  • îngereasca
  • ‑ngereasca
plural
  • îngerești
  • ‑ngerești
  • îngereștii
  • ‑ngereștii
  • îngerești
  • ‑ngerești
  • îngereștile
  • ‑ngereștile
genitiv-dativ singular
  • îngeresc
  • ‑ngeresc
  • îngerescului
  • ‑ngerescului
  • îngerești
  • ‑ngerești
  • îngereștii
  • ‑ngereștii
plural
  • îngerești
  • ‑ngerești
  • îngereștilor
  • ‑ngereștilor
  • îngerești
  • ‑ngerești
  • îngereștilor
  • ‑ngereștilor
vocativ singular
plural
ingeresc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngeresc, îngereascăadjectiv

  • 1. Care aparține îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Plînseră de bucurie... și se veseliră veselie îngerească. ISPIRESCU, L. 70. DLRLC
    • format_quote Zării în fața noastră o femeie de o frumusețe îngerească. ALECSANDRI, O. P. 11. DLRLC
    • format_quote O, maică! Țîpă (= aruncă) hainele negre călugărești Și ia haine albe îngerești. ȘEZ. II 147. DLRLC
  • 2. rar Călugăresc, monahal, monahicesc, mănăstiresc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Veni la schit și aduse o copilă... spunînd că vrea s-o închine vieții îngerești. GALACTION, O. I 317. DLRLC
etimologie:
  • Înger + sufix -esc. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.