18 definiții pentru îngemăna
din care- explicative (11)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNGEMĂNA, îngemănez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) uni3 strâns; a (se) împreuna, a (se) îmbina; a (se) amesteca. [Prez. ind. și: îngemăn] – Lat. ingeminare.
ÎNGEMĂNA, îngemănez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) uni3 strâns; a (se) împreuna, a (se) îmbina; a (se) amesteca. [Prez. ind. și: îngemăn] – Lat. ingeminare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îngemăna [At: BIBLIA (1688) 1362 / V: ~mâna / Pzi: ~nez, îngemăn / E: ml *ingeminare] 1-2 vtr A (se) uni strâns. 3-4 vtr A (se) împreuna. 5-6 vtr A (se) îmbina. 7-8 vtr A (se) amesteca. 9 vi (Înv; d. rumegătoare) A avea copita spintecată în două.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGEMĂNA, îngemănez și îngemăn, vb. I. Tranz. (Mai ales poetic) A uni strîns, a împreuna, a îmbina, a amesteca. N-am izbutit să adun la un loc Comorile toate, cum nu poți să-ngemeni În pagini, și vînturi, și ape, și foc. CASSIAN, H. 40. Ce mult se iubeau și ce bine trăiau ei... lipindu-și inimile și îngemănîndu-și gîndurile. VLAHUȚĂ, O. A 109.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNGEMĂNA vb. I. tr., refl. A (se) uni strîns; a (se) împreuna, a (se) îmbina. [P.i. -nez și îngemăn. / cf. lat. ingeminare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNGEMĂNA vb. tr., refl. a (se) uni, a (se) împreuna, a (se) îmbina strâns. (< lat. ingeminare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE ÎNGEMĂNA mă ~ez intranz. poet. A se apropia unindu-se și formând un tot; a se împreuna; a se îmbina. Cerul se ~ează cu pământul. [Și îngeamăn] /<lat. ingeminare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ÎNGEMĂNA ~ez tranz. A face să se îngemăneze; a împreuna; a îmbina. [Și îngeamăn] /<lat. ingeminare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îngemăná v. a uni laolaltă într’un mod intim. [Lat. INGEMINARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ingemena v vz îngemăna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îngemâna v vz îngemăna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îngemănéz v. tr. (d. geamăn). Împreun, îmbin, unesc. V. refl. Mă îmbin, mă unesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îngemăna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. îngemănez, 3 îngemănează; conj. prez. 1 sg. să îngemănez, 3 să îngemăneze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!îngemăna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. îngemănez, 2 sg. îngemănezi, 3 îngemănează; conj. prez. 3 să îngemăneze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îngemăna vb., ind. prez. 1 sg. îngemănez/îngemăn, 2 sg. îngemănezi/îngemeni, 3 sg. și pl. îngemănează/îngeamănă; conj. prez. 3 sg. și pl. îngemăneze/îngemene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îngemăna
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
îngemănez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNGEMĂNA vb. v. îmbina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGEMĂNA vb. a (se) combina, a (se) îmbina, a (se) împreuna, a (se) uni. (Cum se ~ aceste elemente?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT40) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
îngemăna, îngemănezverb
- 1. A (se) uni (1.) strâns; a (se) împreuna, a (se) îmbina; a (se) amesteca. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- N-am izbutit să adun la un loc Comorile toate, cum nu poți să-ngemeni În pagini, și vînturi, și ape, și foc. CASSIAN, H. 40. DLRLC
- Ce mult se iubeau și ce bine trăiau ei... lipindu-și inimile și îngemănîndu-și gîndurile. VLAHUȚĂ, O. A 109. DLRLC
-
etimologie:
- ingeminare DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.