14 definiții pentru îndărătnici
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDĂRĂTNICI, îndărătnicesc, vb. IV. Refl. A stărui cu încăpățânare într-o atitudine; a se încăpățâna; p. ext. a persevera. – Din îndărătnic.
ÎNDĂRĂTNICI, îndărătnicesc, vb. IV. Refl. A stărui cu încăpățânare într-o atitudine; a se încăpățâna; p. ext. a persevera. – Din îndărătnic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îndărătnici [At: BIBLIA (1688) 421 / V: ~răpnici, ~răptnici, ~deretnici / Pzi: ~cesc / E: îndărătnic] 1 vtf (Înv) A întoarce pe cineva de la ceva. 2 vt (Înv) A irita pe cineva. 3 vt (Înv) A trezi spiritul de contradicție. 4 vr (Înv) A se împotrivi. 5 vr (Pop) A stărui cu încăpățânare într-o atitudine Si: a se încăpățâna. 6 vr (Pop; pex) A persevera.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDĂRĂTNICI, îndărătnicesc, vb. IV. Refl. A se opune cu încăpățînare, a stărui cu îndărătnicie într-o atitudine; a se încăpățîna. Turmele, căzute în somnul fierbinte de după miezul nopții, se îndărătniceau în fața bîtelor. CAMILAR, T. 5. Cînd s-a duce Duca-vodă ca să ierte pe copila lui, are să afle că dumneaei, s-a răsgîndit; iar se îndărătnicește și iar nu mai vrea. SADOVEANU, Z. 302. Nu te-ndărătnici, bade Gavrile. ALECSANDRI, T. 1532. ◊ Tranz. Nu făcu nici o mișcare ca să nu se supere ori să îndărătnicească pe zîna a veni după el. ISPIRESCU, L. 35.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE ÎNDĂRĂTNICI mă ~esc intranz. A stărui cu îndărătnicie într-o atitudine sau într-o acțiune (mai ales nesănătoasă); a se arăta îndărătnic; a se încăpățâna; a se ambiționa. /Din îndărătnic
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îndărăpnici v vz îndărătnici
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndărăptnici v vz îndărătnici
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înderetnici v vz îndărătnici
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndărâtnicì v. a se împotrivi din încăpățânare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndărătnicésc v. tr. Fac îndărătnic. V. refl. Mă fac îndărătnic. – Vechĭ îndere-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îndărătnici (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă îndărătnicesc, 3 sg. se îndărătnicește, imperf. 1 sg. mă îndărătniceam; conj. prez. 1 sg. să mă îndărătnicesc, 3 să se îndărătnicească; imper. 2 sg. afirm. îndărătnicește-te; ger. îndărătnicindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!îndărătnici (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se îndărătnicește, imperf. 3 sg. se îndărătnicea; conj. prez. 3 să se îndărătnicească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndărătnici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndărătnicesc, imperf. 3 sg. îndărătnicea; conj. prez. 3 sg. și pl. îndărătnicească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNDĂRĂTNICI vb. 1. v. încăpățâna. 2. a se ambiționa, a se încăpățâna, a se îndârji, a persevera, a persista, a stărui. (Se ~ să susțină că...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDĂRĂTNICI vb. 1. a se încăpățîna, (livr.) a se obstina, (pop.) a se nătîngi, (reg.) a se încîina. (Se ~ prostește.) 2. a se ambiționa, a se încăpățîna, a se îndîrji, a persevera, a persista, a stărui. (Se ~ să susțină că...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (V406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (V406) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
îndărătnici, îndărătnicescverb
- 1. A stărui cu încăpățânare într-o atitudine; a se încăpățâna. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ambiționa stărui încăpățâna
- Turmele, căzute în somnul fierbinte de după miezul nopții, se îndărătniceau în fața bîtelor. CAMILAR, T. 5. DLRLC
- Cînd s-a duce Duca-vodă ca să ierte pe copila lui, are să afle că dumneaei, s-a răsgîndit; iar se îndărătnicește și iar nu mai vrea. SADOVEANU, Z. 302. DLRLC
- Nu te-ndărătnici, bade Gavrile. ALECSANDRI, T. 1532. DLRLC
- Nu făcu nici o mișcare ca să nu se supere ori să îndărătnicească pe zîna a veni după el. ISPIRESCU, L. 35. DLRLC
- 1.1. Persevera. DEX '09 DEX '98sinonime: persevera
-
etimologie:
- îndărătnic DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.