opțiuni
  • info

6 definiții pentru încrețit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCREȚIT2, -Ă, încrețiți, -te, adj. Care are, care face etc. crețuri; cusut cu cute, cu încrețituri. ♦ (Despre piele, în special despre frunte, față) Zbârcit, ridat. – V. încreți.

ÎNCREȚIT2, -Ă, încrețiți, -te, adj. Care are, care face etc. crețuri; cusut cu cute, cu încrețituri. ♦ (Despre piele, în special despre frunte, față) Zbârcit, ridat. – V. încreți.

încrețit2, ~ă a [At: EMINESCU, P. 250 / Pl: ~iți, ~e / E: încreți] 1 Care are crețuri. 2 Cusut cu încrețituri. 3 (D. piele) Ridat. 4 Șifonat. 5 (D. păr) Ondulat. 6 Încruntat2.

ÎNCREȚIT2, -Ă, încrețiți, -te, adj. Care are sau face crețuri; (despre țesături) cusut cu încrețituri, cu cute. Fusta îi este înflorată, încrețită. STANCU, D. 75. Prin cîmpia dreaptă adia un vînt subțire de vară și apa care curgea prin apropierea tîrgușorului sclipea încrețită în bătaia luminii. SADOVEANU, O. I 183. Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. EMINESCU, O. I 152. ♦ (Despre chipul omului, în special despre frunte și sprîncene) Plin de cute, zbîrcit; p. ext. posomorît, încruntat. Fruntea-i era încrețită, iar mustețele mari erau date după oală. DUNĂREANU, CH. 16. Mereu sta încrețită și sumbră a lui frunte. MACEDONSKI, O. I 256. Posomorît... cu sprincenele-ncrețite. CONTEMPORANUL, I 234.

încrețit a. fig. îngrijurat: fruntea tristă și ’ncrețită EM.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCREȚIT adj. 1. v. creponat. 2. v. ridat. 3. v. ondulat.

ÎNCREȚIT adj. 1. creponat. (Hîrtie, țesătură ~.) 2. creț, cutat, ridat, zbîrcit, (fam.) smochinit, (fig.) boțit, brăzdat. (Un obraz tare ~.) 3. buclat, cîrlionțat, creț, inelat, ondulat, (rar) zulufat, (prin Olt. și Munt.) scîrlionțat, (prin Olt.) scîrcior. (Păr ~.)

Intrare: încrețit (adj.)
încrețit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încrețit
  • ‑ncrețit
  • încrețitul
  • încrețitu‑
  • ‑ncrețitul
  • ‑ncrețitu‑
  • încrețită
  • ‑ncrețită
  • încrețita
  • ‑ncrețita
plural
  • încrețiți
  • ‑ncrețiți
  • încrețiții
  • ‑ncrețiții
  • încrețite
  • ‑ncrețite
  • încrețitele
  • ‑ncrețitele
genitiv-dativ singular
  • încrețit
  • ‑ncrețit
  • încrețitului
  • ‑ncrețitului
  • încrețite
  • ‑ncrețite
  • încrețitei
  • ‑ncrețitei
plural
  • încrețiți
  • ‑ncrețiți
  • încrețiților
  • ‑ncrețiților
  • încrețite
  • ‑ncrețite
  • încrețitelor
  • ‑ncrețitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încrețit, încrețităadjectiv

  • 1. Care are, care face etc. crețuri; cusut cu cute, cu încrețituri. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Fusta îi este înflorată, încrețită. STANCU, D. 75. DLRLC
    • format_quote Prin cîmpia dreaptă adia un vînt subțire de vară și apa care curgea prin apropierea tîrgușorului sclipea încrețită în bătaia luminii. SADOVEANU, O. I 183. DLRLC
    • format_quote Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. EMINESCU, O. I 152. DLRLC
    • 1.1. (Despre piele, în special despre frunte, față) Plin de cute. DEX '09 DLRLC
      sinonime: ridat zbârcit
      • format_quote Fruntea-i era încrețită, iar mustețele mari erau date după oală. DUNĂREANU, CH. 16. DLRLC
      • 1.1.1. prin extensiune Posomorât, încruntat. DLRLC
        sinonime: posomorât încruntat
        • format_quote Mereu sta încrețită și sumbră a lui frunte. MACEDONSKI, O. I 256. DLRLC
        • format_quote Posomorît... cu sprincenele-ncrețite. CONTEMPORANUL, I 234. DLRLC
etimologie:
  • vezi încreți DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.