15 definiții pentru înainta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNAINTA, înaintez, vb. I. 1. Intranz. A merge înainte în spațiu, a se mișca spre cineva sau ceva aflat înainte; a avansa. ♦ Fig. A progresa. 2. Intranz. A merge înainte în timp; a se desfășura, a se dezvolta. 3. Tranz. A ridica pe cineva într-o funcție mai importantă; a avansa în grad. ♦ Intranz. A obține o funcție mai importantă, un grad mai mare. 4. Tranz. A expedia, a trimite, a da un act, o petiție, o lucrare administrativă etc. 5. Tranz. (Înv.) A avansa o sumă de bani. – Din înainte.

ÎNAINTA, înaintez, vb. I. 1. Intranz. A merge înainte în spațiu, a se mișca spre cineva sau ceva aflat înainte; a avansa. ♦ Fig. A progresa. 2. Intranz. A merge înainte în timp; a se desfășura, a se dezvolta. 3. Tranz. A ridica pe cineva într-o funcție mai importantă; a avansa în grad. ♦ Intranz. A obține o funcție mai importantă, un grad mai mare. 4. Tranz. A expedia, a trimite, a da un act, o petiție, o lucrare administrativă etc. 5. Tranz. (Înv.) A avansa o sumă de bani. – Din înainte.

înainta [At: DRĂGHICI. R 276/10 / V: (cscj) ~ti, (înv) nainta / S și: înn~ / Pzi: ~tez / E: înainte] 1 vi A merge înainte în spațiu Si: a avansa (1-3). 2 vi A se întinde. 3 vi (Fig.) A progresa. 4 vi (Fig) A merge înainte în timp Si: a se desfășura. 5 vi (Fig; d. ceas) A merge foarte repede. 6-7 vtf (Rar) A face pe cineva sau ceva (să se dezvolte sau) să progreseze. 8-9 vti (A ridica pe cineva sau) a fi ridicat într-o funcție mai importantă. 10 vt (Fig) A expedia. 11-12 vt (Spc) A expedia sau a prezenta celor în drept un act, o petiție, o lucrare administrativă. 13 vt (Fig; d. o idee, o opinie, etc.) A exprima. 14 vt (Înv) A avansa o sumă de bani. 15 vi (Fig; d. oameni; îe) A ~ în vârstă A îmbătrâni.

ÎNAINTA, înaintez, vb. I. 1. Intranz. A merge înainte, a se mișca spre cineva sau ceva; a avansa. Cu greu înaintam prin nămolul drumului rău. SADOVEANU, O. VI 526. Luntrea... înaintează în lovire de lopeți. EMINESCU, O. I 154. Căruța... înaintează pe căi fără de urme. ODOBESCU, S. III 15. Vaporul legănat de valuri înaintează răpide. ALECSANDRI, O. P. 317. ◊ Fig. Drumul... înaintează vesel, neted. REBREANU, I. 9. ◊ (Poetic) Din văi tu vezi amurgul Spre culmi înaintînd. COȘBUC, P. I 215. ◊ Refl. (Rar) Mă înaintam chiar ca o mașină printre toate acele minuni. ALECSANDRI, C. 122. Iată că se-nainta Și pe prag se arăta. id. P. P. 131. ♦ A merge înainte (în timp), a se desfășura. Noaptea-naintează. MACEDONSKI, O. I 173. ◊ Expr. A înainta în vîrstă = a îmbătrîni. 2. Intranz. Fig. A merge mai departe pe calea dezvoltării; a progresa. Uniunea Sovietică... înaintează acum spre cea mai înaltă formă de civilizație. SAHIA, U.R.S.S. 91. 3. Tranz. (Cu privire la persoane) A ridica în grad, într-o funcție mai importantă; a avansa. La o săptămînă după această minunată întîmplare, Vartolomeu Diaconu a fost mutat și înaintat la gradul de șef al stației Piscul-Voievodesei. C. PETRESCU, A. 298. 4. Tranz. (Cu privire la acte, petiții, lucrări administrative etc.) A expedia, a trimite. Am înaintat parchetului alăturata scrisoare. Cred că de astă dată ți s-a înfundat. CARAGIALE, O. II 307. 5. Tranz. (Învechit, cu privire la o sumă de bani) A da înainte, a plăti cu anticipație. Mă rog, băbacă, încă și acum ca să-mi înaintezi leafa. KOGĂLNICEANU, S. 101.

A ÎNAINTA ~ez 1. intranz. 1) A se mișca înainte (în spațiu și în timp); a avansa. Vehiculul ~ează.~ în vârstă a îmbătrâni. 2) fig. A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară; a avansa; a propăși; a se dezvolta; a progresa; a evolua. ~ la învățătură. 3) (despre peninsule, proeminențe etc.) A ieși în afară, formând un relief; a fi în relief. 4) fam. (despre boli) A deveni din ce în ce mai grav; a se agrava; a progresa. 5) (despre persoane) A se ridica pe o treaptă superioară (într-un post, într-un grad științific); a promova; a avansa. 2. tranz. 1) (persoane) A ridica într-un post sau în grad mai înalt; a promova; a avansa. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare și aprobare; a propune. ~ o cerere. 3) (idei, teze, doctrine etc.) A aduce la cunoștința publică; a pune în circulație; a emite; a preconiza. 4) înv. (sume de bani) A plăti cu anticipație. /Din înainte

înaintà v. 1. a merge înainte; fig. a înainta în vărstă; 2. a progresa: a înainta în studiu; 3. a avansa: a înainta în magistratură; 4. a prezenta, a adresa: a înainta o hârtie.

nainta[1] v vz înainta modificată

  1. În original, incorect: naintă LauraGellner

înaintéz v. tr. Merg în ainte: armata a înaintat în țară străină. Fig. Progresez: a înainta în etate, în lucru, în studiŭ. Mă înalț în grad: acest ofițer a înaintat răpede. V. tr. Duc în ainte: Înaintez lucrările. Prezent, adresez: înaintez o hîrtie ministeruluĭ. Fig. Înalț în grad. – Fals avansez (dr. avancer).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înainta (a ~) (desp. -na-in-) vb., ind. prez. 1 sg. înaintez, 3 înaintea; conj. prez. 1 sg. să înaintez, 3 să înainteze

înainta (a ~) (-na-in-) vb., ind. prez. 3 înaintea

înainta vb., ind. prez. 1 sg. înaintez, 3 sg. și pl. înaintea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNAINTA vb. 1. a avansa. (A ~ în spațiu.) 2. v. preda. 3. a adresa, a expedia, a trimite. (~ o cerere.) 4. v. promova. 5. v. dezvolta. 6. v. progresa.

ÎNAINTA vb. 1. a avansa. (A ~ în spațiu.) 2. a depune, a înmîna, a preda, a prezenta, a remite, a transmite, (pop.) a băga. (I-a ~ întreaga documentație.) 3. a adresa, a expedia, a trimite. (~ o cerere.) 4. a avansa, a înălța, a promova, a ridica, (înv.) a provivasi. (A ~ în funcție, în grad.) 5. a avansa, a se dezvolta, a evolua, a progresa, a propăși, (înv.) a (se) pricopsi, a spori, (grecism înv.) a prohorisi, (fig.) a crește. (Patria noastră ~ continuu.) 6. a merge, a progresa. (Omenirea ~ continuu pe calea civilizației.)

A înainta ≠ a decădea, a se retrage, a regresa, a (se) întoarce

Intrare: înainta
  • silabație: î-na-in-ta info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înainta
  • ‑nainta
  • înaintare
  • ‑naintare
  • înaintat
  • ‑naintat
  • înaintatu‑
  • ‑naintatu‑
  • înaintând
  • ‑naintând
  • înaintându‑
  • ‑naintându‑
singular plural
  • înaintea
  • ‑naintea
  • înaintați
  • ‑naintați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înaintez
  • ‑naintez
(să)
  • înaintez
  • ‑naintez
  • înaintam
  • ‑naintam
  • înaintai
  • ‑naintai
  • înaintasem
  • ‑naintasem
a II-a (tu)
  • înaintezi
  • ‑naintezi
(să)
  • înaintezi
  • ‑naintezi
  • înaintai
  • ‑naintai
  • înaintași
  • ‑naintași
  • înaintaseși
  • ‑naintaseși
a III-a (el, ea)
  • înaintea
  • ‑naintea
(să)
  • înainteze
  • ‑nainteze
  • înainta
  • ‑nainta
  • înaintă
  • ‑naintă
  • înaintase
  • ‑naintase
plural I (noi)
  • înaintăm
  • ‑naintăm
(să)
  • înaintăm
  • ‑naintăm
  • înaintam
  • ‑naintam
  • înaintarăm
  • ‑naintarăm
  • înaintaserăm
  • ‑naintaserăm
  • înaintasem
  • ‑naintasem
a II-a (voi)
  • înaintați
  • ‑naintați
(să)
  • înaintați
  • ‑naintați
  • înaintați
  • ‑naintați
  • înaintarăți
  • ‑naintarăți
  • înaintaserăți
  • ‑naintaserăți
  • înaintaseți
  • ‑naintaseți
a III-a (ei, ele)
  • înaintea
  • ‑naintea
(să)
  • înainteze
  • ‑nainteze
  • înaintau
  • ‑naintau
  • înainta
  • ‑nainta
  • înaintaseră
  • ‑naintaseră
înainti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
năinta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înainta, înaintezverb

  • 1. intranzitiv A merge înainte în spațiu, a se mișca spre cineva sau ceva aflat înainte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: avansa
    • format_quote Cu greu înaintam prin nămolul drumului rău. SADOVEANU, O. VI 526. DLRLC
    • format_quote Luntrea... înaintează în lovire de lopeți. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
    • format_quote Căruța... înaintează pe căi fără de urme. ODOBESCU, S. III 15. DLRLC
    • format_quote Vaporul legănat de valuri înaintează răpide. ALECSANDRI, O. P. 317. DLRLC
    • format_quote figurat Drumul... înaintează vesel, neted. REBREANU, I. 9. DLRLC
    • format_quote poetic Din văi tu vezi amurgul Spre culmi înaintînd. COȘBUC, P. I 215. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar Mă înaintam chiar ca o mașină printre toate acele minuni. ALECSANDRI, C. 122. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar Iată că se-nainta Și pe prag se arăta. ALECSANDRI, P. P. 131. DLRLC
    • 1.1. figurat Progresa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: progresa
      • format_quote Uniunea Sovietică... înaintează acum spre cea mai înaltă formă de civilizație. SAHIA, U.R.S.S. 91. DLRLC
  • 2. intranzitiv A merge înainte în timp; a se desfășura, a se dezvolta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Noaptea-naintează. MACEDONSKI, O. I 173. DLRLC
    • chat_bubble A înainta în vârstă = îmbătrâni. DLRLC
      sinonime: îmbătrâni
  • 3. tranzitiv A ridica pe cineva într-o funcție mai importantă; a avansa în grad. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La o săptămînă după această minunată întîmplare, Vartolomeu Diaconu a fost mutat și înaintat la gradul de șef al stației Piscul-Voievodesei. C. PETRESCU, A. 298. DLRLC
    • 3.1. intranzitiv A obține o funcție mai importantă, un grad mai mare. DEX '09 DEX '98
  • 4. tranzitiv A expedia, a trimite, a da un act, o petiție, o lucrare administrativă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am înaintat parchetului alăturata scrisoare. Cred că de astă dată ți s-a înfundat. CARAGIALE, O. II 307. DLRLC
  • 5. tranzitiv învechit A avansa o sumă de bani. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mă rog, băbacă, încă și acum ca să-mi înaintezi leafa. KOGĂLNICEANU, S. 101. DLRLC
etimologie:
  • înainte DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.