8 definiții pentru împletit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPLETIT1 s. n. Împletire. – V. împleti.

ÎMPLETIT1 s. n. Împletire. – V. împleti.

împletit1 sn [At: PAMFILE, DUȘM. 117 / Pl: ~uri / E: împleti] 1-9 Împletire (1-9). 10 (Fig) Uneltire. 11 (Rar) Împletire (11).

ÎMPLETIT1 s. n. Împletire. Împletitul ciorapilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPLETIT s. împletire, tricotare, tricotat. (~ unui pulover.)

Intrare: împletit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitul
  • împletitu‑
  • ‑mpletitul
  • ‑mpletitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitului
  • ‑mpletitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împletitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi împleti DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.