11 definiții pentru împiedicat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPIEDICAT, -Ă, împiedicați, -te, adj. 1. (Despre animale) Care are picioarele legate (spre a nu putea fugi); (despre vehicule sau despre roțile lor) cu piedică; înțepenit. 2. Fig. (Despre vorbă sau despre vorbire) Greoi, poticnit, încurcat. [Var.: (reg.) împiedecat, -ă adj.] – V. împiedica.

ÎMPIEDICAT, -Ă, împiedicați, -te, adj. 1. (Despre animale) Care are picioarele legate (spre a nu putea fugi); (despre vehicule sau despre roțile lor) cu piedică; înțepenit. 2. Fig. (Despre vorbă sau despre vorbire) Greoi, poticnit, încurcat. [Var.: (reg.) împiedecat, -ă adj.] – V. împiedica.

împiedicat1 sn [At: DA ms / V: ~dec~ / Pl: ~uri / E: împiedica1] 1-11 împiedicare (1-6, 8-12).

împiedicat2, ~ă a [At: N. COSTIN, L. II, 86/30 / V: ~dec~ / Pl: ~ați, ~e / E: împiedica1] 1 (D. animale) Care are picioarele legate spre a nu putea fugi Si: împelecat2 (1). 2 (D. roțile vehiculelor) Cu piedică Si: înțepenit. 3 Căruia i s-a pus în cale o piedică pentru a-l face să cadă la pământ. 4 (Fig) Oprit. 5-6 Care s-a lovit cu piciorul de un obstacol (și a căzut la pământ) Si: împelecat1 (2-3). 7 (D. arme de foc) Cu piedica de siguranță pusă. 8 Gângav. 9 (D. vorbire, stil) Greoi.

ÎMPIEDICAT, -Ă, împiedicați, -te, adj. 1. (Despre animale) Care are picioarele legate (spre a nu putea fugi), căruia i s-a pus piedică. Dăm drumul cailor să pască împiedicați. STANCU, D. 254. ♦ (Despre vehicule sau roțile vehiculelor) Cu piedică, înțepenit. Începură să urce... șiruri lungi de care goale și să se întoarcă de la stîne, cu roțile dindărăt împiedicate în lanțuri. DUMITRIU, N. 199. 2. Fig. (Despre vorbă sau vorbire) Greoi, poticnit, încurcat. (Atestat în forma împiedecat) Fraze... mult mai împiedecate și mai puțin elegante. ODOBESCU, S. II 352. – Variantă: împiedecat, -ă adj.

ÎMPIEDECAT, -Ă adj. v. împiedicat.

ÎMPIEDECAT, -Ă adj. v. împiedicat.

ÎMPIEDECAT, -Ă adj. v. împiedicat.

împiedecat1 sn vz împiedicat1

împiedecat2, ~ă a vz împiedicat2

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPIEDICAT adj. 1. v. împleticit. 2. poticnit. (Vorbire ~.) 3. înfrânat. (Car cu roțile ~.)

ÎMPIEDICAT adj. 1. clătinat, împleticit, nesigur, poticnit, șovăielnic, șovăitor, (rar) clătinător, șovăind, șovăit. (Un mers ~.) 2. poticnit. (Vorbire ~.) 3. înfrînat. (Car cu roțile ~.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

împiedicat, -ă, împiedicați, -te adj. (d. oameni) neîndemânatic, stângaci

impiedicat la vorbă expr. bâlbâit.

Intrare: împiedicat
împiedicat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împiedicat
  • ‑mpiedicat
  • împiedicatul
  • împiedicatu‑
  • ‑mpiedicatul
  • ‑mpiedicatu‑
  • împiedica
  • ‑mpiedica
  • împiedicata
  • ‑mpiedicata
plural
  • împiedicați
  • ‑mpiedicați
  • împiedicații
  • ‑mpiedicații
  • împiedicate
  • ‑mpiedicate
  • împiedicatele
  • ‑mpiedicatele
genitiv-dativ singular
  • împiedicat
  • ‑mpiedicat
  • împiedicatului
  • ‑mpiedicatului
  • împiedicate
  • ‑mpiedicate
  • împiedicatei
  • ‑mpiedicatei
plural
  • împiedicați
  • ‑mpiedicați
  • împiedicaților
  • ‑mpiedicaților
  • împiedicate
  • ‑mpiedicate
  • împiedicatelor
  • ‑mpiedicatelor
vocativ singular
plural
împiedecat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împiedecat
  • ‑mpiedecat
  • împiedecatul
  • împiedecatu‑
  • ‑mpiedecatul
  • ‑mpiedecatu‑
  • împiedeca
  • ‑mpiedeca
  • împiedecata
  • ‑mpiedecata
plural
  • împiedecați
  • ‑mpiedecați
  • împiedecații
  • ‑mpiedecații
  • împiedecate
  • ‑mpiedecate
  • împiedecatele
  • ‑mpiedecatele
genitiv-dativ singular
  • împiedecat
  • ‑mpiedecat
  • împiedecatului
  • ‑mpiedecatului
  • împiedecate
  • ‑mpiedecate
  • împiedecatei
  • ‑mpiedecatei
plural
  • împiedecați
  • ‑mpiedecați
  • împiedecaților
  • ‑mpiedecaților
  • împiedecate
  • ‑mpiedecate
  • împiedecatelor
  • ‑mpiedecatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împiedicat, împiedicaadjectiv

  • 1. (Despre animale) Care are picioarele legate (spre a nu putea fugi); (despre vehicule sau despre roțile lor) cu piedică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dăm drumul cailor să pască împiedicați. STANCU, D. 254. DLRLC
    • format_quote Începură să urce... șiruri lungi de care goale și să se întoarcă de la stîne, cu roțile dindărăt împiedicate în lanțuri. DUMITRIU, N. 199. DLRLC
  • 2. figurat Despre vorbă sau despre vorbire: greoi, poticnit, împleticit, încurcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fraze... mult mai împiedecate și mai puțin elegante. ODOBESCU, S. II 352. DLRLC
etimologie:
  • vezi împiedica DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.