împănare sf [At: DA ms / Pl: ~nări / E: împăna] 1 Acoperire a păsărilor cu pene. 2 Așezare a unor pene la coada săgeții, ca să zboare mai ușor. 3 Împodobire cu pene sau cu alte ornamente, mai ales flori. 4 (Pex) Împodobire. 5 (Fig) Umplere a pădurii, livezii etc. de flori și verdeață. 6 (Teh) Reducere a jocului dintre două sau mai multe piese introducând între ele pene de lemn sau de metal. 7 (Pgn) Umplere a unui spațiu. 8-9 Astupare a unei cavități cu pene, cârpe etc. (pentru a nu se vedea sau) pentru a nu putea ieși ceea ce se află înăuntru. 10 Introducere în crestăturile făcute într-o bucată de carne sau în legume a unor bucățele de usturoi, de slănină etc. 11 (Fig) Înțesare a unui loc cu paznici. 12 Înfigere a unei pene pentru a despica un trunchi de copac. 13 Strângere a două bucăți de lemn printr-o pană.

ÎMPĂNARE, împănări, s. f. Acțiunea de a împăna și rezultatul ei.

împănare s. f., g.-d. art. împănării; pl. împănări

împănare s. f., g.-d. art. împănării; pl. împănări

împănare s. f., g.-d. art. împănării; pl. împănări