3 definiții pentru îmblătit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îmblătit2, ~ă a [At: LB / S și: (înv) înb~ / V: (reg) ~ăcit, îml~, umblăcit, um~ / Pl: ~iți, ~e / E: îmblăti] (Reg) 1 (D. cereale, plante cu păstăi) Bătut cu îmblăciul (1) pentru a li se scoate semințele. 2 (Pan; fig; d. pământ) Bătătorit prin mișcări iuți din picioare în timpul dansului. 3 (Fig; d. persoane) Bătut măr Si: (reg) ciomăgit.
îmblăcit2, ~ă a vz îmblătit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmlătit2, ~ă a vz îmblătit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: îmblătit (adj.)
îmblătit2 (part.) participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
îmblăcit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
îmlătit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)