10 definiții pentru „electoral”   declinări

ELECTORÁL, -Ă, electorali, -e, adj. Privitor la alegeri, în vederea alegerilor. – Din fr. électoral.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTORÁL, -Ă, electorali, -e, adj. Privitor la alegeri, în vederea alegerilor. – Din fr. électoral.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTORÁL, -Ă, electorali, -e, adj. Referitor la alegeri sau la alegători; în legătură cu alegerile, în vederea alegerilor. Într-o atmosferă însuflețită, alegătorii circumscripției electorale orășenești nr. 90 au manifestat îndelung pentru partid și guvern. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2846. Lege electorală = lege care reglementează sistemul după care se fac alegerile și modul în care se împart mandatele. Listă electorală = listă pe care se înregistrează numele alegătorilor pentru a li se putea verifica dreptul la vot și a li se elibera cărțile de alegător. Campanie electorală = totalitatea mijloacelor de propagandă folosite în vederea unor alegeri. Campania electorală se desfășoară în condițiile însemnatelor succese dobîndite de lagărul păcii, democrației și socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică în lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2784. Agent electoral v. agent. Clientelă electorală = totalitatea cetățenilor care, în regimul capitalist, sînt atrași, prin mijloace demagogice, prin teroare sau prin falsuri, să voteze pentru un partid burghez. O parte destul de însemnată a clasei muncitoare, înapoiată din punct de vedere politic, și în special marea masă a țăranilor noștri, constituia în mod obișnuit clientela electorală a diverselor partide politice care se schimbau la cîrma țării. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 15.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

electorál adj. m., pl. electoráli; f. electorálă, pl. electorále

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

electorál adj. m., pl. electoráli; f. sg. electorálă, pl. electorále

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTORÁL, -Ă adj. Privitor la alegeri. [< fr. électoral].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTORÁL, -Ă adj. referitor la alegeri. (< fr. électoral)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTORÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de alegeri; propriu alegerilor. /<fr. électoral

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

electoral a. relativ la alegeri: colegiu, comitet electoral; cartă electorală, proprie fiecărui alegător; liste electorale, coprinzând pe toți alegătorii comunei, se alcătuesc în fiecare an.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*electorál, -ă adj. (d. elector; fr. électoral). Relativ la electorĭ, la alegătorĭ: colegiŭ electoral.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink