3 definiții pentru împulăi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
împulăi vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) 1 A striga pe cineva care se află în depărtare folosind cuvântul „pu”. 2 A alunga pe cineva cu huiduieli.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
împulăi (-iez, -at), vb. – A striga, a alunga cu strigăte. Sl. *po-lajati, -lajǫ „a striga” (Drăganu, Dacor., VI, 292). În Trans. de Nord și Maram.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
împulăi, împulăi, vb. IV (reg., înv.) a alunga pe cineva cu urlete; a striga din depărtare pe cineva „pu”.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: împulăi
| verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)