2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zător1 sn [At: LB / Pl: ~oare / V: (înv) zator, e, (reg) zotoane sfp, zătorci sfp, zotoa sf zotor / E: srb zator] 1 (Îrg) Mamelă (la scroafă). 2 (Reg; prc; îf zotor) Mamelon (1).

zător s.n. (înv., reg.) Mamelă (la scroafe). • pl. -oare. /<srb. zator.

ZEȚAR, zețari, s. m. Muncitor tipograf care culege manual literele în culegar după manuscris; culegător. – Din germ. Setzer.

ZEȚAR, zețari, s. m. Muncitor tipograf care culege manual literele în culegar după manuscris; culegător. – Din germ. Setzer.

jecear[1] sm vz zețar

  1. Varianta nu figurează la intrarea principală. — gall

jețar[1] sm vz zețar

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall

zețar sm [At: IORGA, S. D. XIII, 9 / V: (înv) zător, zățariu / Pl: ~i / E: ger Setzer] Muncitor tipograf care culege manual literele pentm tipărirea unui text Si: culegător (3).

zețar s.m. (tipogr.) Muncitor tipograf care culege manual literele unui text în culegar, după manuscris; culegător. Creează tipografii și ziare, improvizează un personal de ucenici zețari (MACED.). • pl. -i. /<germ. Setzer.

ZEȚAR, zețari, s. m. Muncitor tipograf care culege literele în culegar, după manuscris; culegător. – Germ. Setz[er] + suf. -ar.

ZEȚAR ~i m. Muncitor specializat în culegerea caracterelor tipografice după manuscris; culegător. /<germ. Setzer

zețar m. culegător tipograf. [Nemț. SETZER].

*zețár m. (germ. setzer, așezător, d. setzen, a așeza. V. zaț, bizeț). Lucrător tipograf care culege literele și le așează în coloană (culegător).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZEȚAR s. (TIPOGR.) culegător, (rar) compozitor, probar.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zător (-oare), s. n. – Țîță întărită a scroafei. – Var. zătorci, f. pl. Sb., cr. zatore (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 470). În Banat și Olt.

ZĂTOR, zătoare, s. n. (Banat, Olt.) Ugerul plin al scroafei. (scr. zatore)

ZĂTORCI s. f. pl. (Banat, Olt.) (Var.) Zător. (scr. zatore)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jecear, jeceari, s.m. (înv.) zețar.

Intrare: zător
zător1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zător
  • zătorul
  • zătoru‑
plural
  • zătoare
  • zătoarele
genitiv-dativ singular
  • zător
  • zătorului
plural
  • zătoare
  • zătoarelor
vocativ singular
plural
zotoane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zotoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zotor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zătoane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • zătorci
  • zătorcile
genitiv-dativ singular
plural
  • zătorci
  • zătorcilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zator
  • zatorul
  • zatoru‑
plural
  • zatoare
  • zatoarele
genitiv-dativ singular
  • zator
  • zatorului
plural
  • zatoare
  • zatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: zețar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zețar
  • zețarul
  • zețaru‑
plural
  • zețari
  • zețarii
genitiv-dativ singular
  • zețar
  • zețarului
plural
  • zețari
  • zețarilor
vocativ singular
  • zețarule
  • zețare
plural
  • zețarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zător
  • zătorul
  • zătoru‑
plural
  • zători
  • zătorii
genitiv-dativ singular
  • zător
  • zătorului
plural
  • zători
  • zătorilor
vocativ singular
  • zătorule
plural
  • zătorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jecear
  • jecearul
plural
  • jeceari
  • jecearii
genitiv-dativ singular
  • jecear
  • jecearului
plural
  • jeceari
  • jecearilor
vocativ singular
  • jecearule
  • jeceare
plural
  • jecearilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zățariu
  • zățariul
plural
  • zățarii
  • zățariii
genitiv-dativ singular
  • zățariu
  • zățariului
plural
  • zățarii
  • zățariilor
vocativ singular
  • zățariule
plural
  • zățariilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jețar
  • jețarul
plural
  • jețari
  • jețarii
genitiv-dativ singular
  • jețar
  • jețarului
plural
  • jețari
  • jețarilor
vocativ singular
  • jețarule
  • jețare
plural
  • jețarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zețar, zețarisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.