12 definiții pentru zbornic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBORNIC, zbornice, s. n. (Înv.) 1. Culegere care cuprinde legende hagiografice, comentarii religioase, tâlcuri ale scripturii etc. 2. Codice manuscris obținut prin copierea unor texte variate; culegere de relatări istorice, scrieri religioase și apocrife, lucrări literare etc. – Din bg. sbornik.

zbornic1 sn [At: BARCIANU / V: (înv) zvo~ / S și: sb~ / Pl: ~ice / E: slv съборникъ] (Înv) 1 Culegere care cuprinde legende hagiografice, scrieri religioase etc. 2 Antologie (manuscrisă) care conține texte istorice vechi, scrieri religioase și apocrife, literatură populară etc.

zbornic2 sm [At: ISER / Pl: ~ici / E: zbor2 + -nic] (Îvr) Orator (1).

zbornic s.n. (înv.) 1 Carte bisericească care cuprinde legende hagiografice, scrieri religioase, tîlcuri ale scripturii, comentarii religioase etc. 2 Codice manuscris alcătuit prin copierea laolaltă a unor texte variate (relatări istorice, scrieri religioase și apocrife, lucrări literare etc.). • pl. -ce. /<slav. съборникъ.

ZBORNIC, zbornice, s. n. (Înv.) 1. Culegere care cuprinde legende hagiografice, scrieri religioase, tâlcuri ale scripturii, lucrări literare diverse etc. 2. Codice manuscris alcătuit din texte variate copiate laolaltă. – Din bg. sbornik.

ZBORNIC, zbornice, s. n. (învechit) Carte cuprinzînd culegeri din viețile și învățăturile sfinților sau alte scrieri de literatură populară.

ZBORNIC, zbornice, s. n. (Înv.) Carte cuprinzînd o culegere din viețile și învățăturile sfinților sau texte de literatură populară. – Bg. sbornik.

sbornic n. 1. carte bisericească ce conține o alegere din viețile și învățăturile sfinților; 2. manuscript mixt conținând diferite genuri de literatură populară. [Bulg. SBORNIK, colecțiune (de felurite scrieri mărunte)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zbornic (înv.) s. n., pl. zbornice

zbornic (înv.) s. n., pl. zbornice

Intrare: zbornic
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbornic
  • zbornicul
  • zbornicu‑
plural
  • zbornice
  • zbornicele
genitiv-dativ singular
  • zbornic
  • zbornicului
plural
  • zbornice
  • zbornicelor
vocativ singular
plural
zvornic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbornic, zbornicesubstantiv neutru

  • 1. învechit Culegere care cuprinde legende hagiografice, comentarii religioase, tâlcuri ale scripturii etc. DEX '09 DLRLC
  • 2. învechit Codice manuscris obținut prin copierea unor texte variate; culegere de relatări istorice, scrieri religioase și apocrife, lucrări literare etc. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.