2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zvori vi [At: PAȘCA, GL. / Pzi: 3 ~rește / E: nct] (Reg; d. animale în grup) A se împrăștia.

DVORÍ, dvoresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier. – Din sl. dvoriti.

DVORÍ, dvoresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier. – Din sl. dvoriti.

dvorí vi [At: URECHE, ap. LET. I, 105/28 / Pzi: ~resc / E: vsl дворити] (Înv) A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier Si: (Înv) dvorbi (1).

DVORÍ, dvoresc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A servi, a sluji (la curtea unui domnitor sau a unui boier). La spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă. NEGRUZZI, S. I 151.

dvorì v. od. a servi la Curte: la spatele fiecărui boier dvoria câte o slugă NEGR. [Vechiu-rom. dvori, a servi în genere = slav. DVORITI].

dvorésc v. intr. (vsl. dvoriti, d. dvorŭ, curte, adică „curte domnească”). Vechĭ. Slujesc, fac treabă: a dvori înaintea împăratuluĭ. – Și dvorbesc (d. dvorbă), zvoresc și zdvoresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dvorí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dvorésc, imperf. 3 sg. dvoreá; conj. prez. 3 să dvoreáscă

dvorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dvorésc, imperf. 3 sg. dvoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. dvoreáscă


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dvorí (-résc, -ít), vb.1. A servi. – 2. A sta la curte, a duce viață de curtean. – 3. A munci. – 4. A aștepta. Sl. dvoriti „a servi,” de la dvorŭ „curte”. – Der. dvorbă, s. f. (serviciu la curte), din sl. dvorĭba „adunare”; dvorean, s. m. (curtean; slujbaș al domnitorului). Sînt cuvinte înv., cf. vorbă, vornic.

Intrare: zvori
zvori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dvori
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dvori
  • dvorire
  • dvorit
  • dvoritu‑
  • dvorind
  • dvorindu‑
singular plural
  • dvorește
  • dvoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dvoresc
(să)
  • dvoresc
  • dvoream
  • dvorii
  • dvorisem
a II-a (tu)
  • dvorești
(să)
  • dvorești
  • dvoreai
  • dvoriși
  • dvoriseși
a III-a (el, ea)
  • dvorește
(să)
  • dvorească
  • dvorea
  • dvori
  • dvorise
plural I (noi)
  • dvorim
(să)
  • dvorim
  • dvoream
  • dvorirăm
  • dvoriserăm
  • dvorisem
a II-a (voi)
  • dvoriți
(să)
  • dvoriți
  • dvoreați
  • dvorirăți
  • dvoriserăți
  • dvoriseți
a III-a (ei, ele)
  • dvoresc
(să)
  • dvorească
  • dvoreau
  • dvori
  • dvoriseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zdvori
  • zdvorire
  • zdvorit
  • zdvoritu‑
  • zdvorind
  • zdvorindu‑
singular plural
  • zdvorește
  • zdvoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zdvoresc
(să)
  • zdvoresc
  • zdvoream
  • zdvorii
  • zdvorisem
a II-a (tu)
  • zdvorești
(să)
  • zdvorești
  • zdvoreai
  • zdvoriși
  • zdvoriseși
a III-a (el, ea)
  • zdvorește
(să)
  • zdvorească
  • zdvorea
  • zdvori
  • zdvorise
plural I (noi)
  • zdvorim
(să)
  • zdvorim
  • zdvoream
  • zdvorirăm
  • zdvoriserăm
  • zdvorisem
a II-a (voi)
  • zdvoriți
(să)
  • zdvoriți
  • zdvoreați
  • zdvorirăți
  • zdvoriserăți
  • zdvoriseți
a III-a (ei, ele)
  • zdvoresc
(să)
  • zdvorească
  • zdvoreau
  • zdvori
  • zdvoriseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zvori
  • zvorire
  • zvorit
  • zvoritu‑
  • zvorind
  • zvorindu‑
singular plural
  • zvorește
  • zvoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zvoresc
(să)
  • zvoresc
  • zvoream
  • zvorii
  • zvorisem
a II-a (tu)
  • zvorești
(să)
  • zvorești
  • zvoreai
  • zvoriși
  • zvoriseși
a III-a (el, ea)
  • zvorește
(să)
  • zvorească
  • zvorea
  • zvori
  • zvorise
plural I (noi)
  • zvorim
(să)
  • zvorim
  • zvoream
  • zvorirăm
  • zvoriserăm
  • zvorisem
a II-a (voi)
  • zvoriți
(să)
  • zvoriți
  • zvoreați
  • zvorirăți
  • zvoriserăți
  • zvoriseți
a III-a (ei, ele)
  • zvoresc
(să)
  • zvorească
  • zvoreau
  • zvori
  • zvoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dvori zdvori zvori

  • 1. învechit A servi, a sluji la curtea unui domnitor sau a unui boier.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • La spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă. NEGRUZZI, S. I 151.
      surse: DLRLC

etimologie: