2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZOOTÉHNIC, -Ă, zootehnici, -ce, adj. Care aparține zootehniei, privitor la zootehnie, de zootehnie. – Din fr. zootechnique.

zootehnic, ~ă [At: CADE / Pl: ~ici, ~ice / E: fr zootechnique] 1 a Care aparține zootehniei. 2 a Privitor la zootehnie. 3 sf (Rar) Zootehnie.

zootehnic, -ă adj. Care aparține zootehniei, care se referă la zootehnie. • pl. -ci, -ce. /<fr. zootechnique.

ZOOTÉHNIC, -Ă, zootehnici, -e, adj. Care aparține zootehniei, privitor la zootehnie, de zootehnie. – Din fr. zootechnique.

ZOOTÉHNIC, -Ă, zootehnici, -e, adj. Care se referă la zootehnie, care se ocupă de zootehnie, care este specializat în zootehnie. Agenți agricoli și zootehnici.

ZOOTÉHNIC, -Ă, zootehnici, -ce, adj. Care aparține zootehniei, privitor la zootehnie; specializat în zootehnie. – Fr. zootechnique.

ZOOTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la zootehnie, de zootehnie. [Cf. fr. zootechnique]

ZOOTÉHNIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de zootehnie; propriu zootehniei. /<fr. zoo-technique

*zootécnic și -téhnic, -ă adj. (vgr. zôon, animal, și tecnic). Relativ la zootecnie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zootéhnică (rar) s. f., g.-d. art. zootéhnicii

zootéhnică s. f., g.-d. art. zootéhnicii

zootéhnică s. f., g.-d. art. zootéhnicii

zootéhnic adj. m., pl. zootéhnici; f. zootéhnică, pl. zootéhnice

Intrare: zootehnică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zootehnică
  • zootehnica
plural
genitiv-dativ singular
  • zootehnici
  • zootehnicii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: zootehnic
zootehnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zootehnic
  • zootehnicul
  • zootehnicu‑
  • zootehnică
  • zootehnica
plural
  • zootehnici
  • zootehnicii
  • zootehnice
  • zootehnicele
genitiv-dativ singular
  • zootehnic
  • zootehnicului
  • zootehnice
  • zootehnicei
plural
  • zootehnici
  • zootehnicilor
  • zootehnice
  • zootehnicelor
vocativ singular
plural
zootecnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zootecnic
  • zootecnicul
  • zootecnicu‑
  • zootecnică
  • zootecnica
plural
  • zootecnici
  • zootecnicii
  • zootecnice
  • zootecnicele
genitiv-dativ singular
  • zootecnic
  • zootecnicului
  • zootecnice
  • zootecnicei
plural
  • zootecnici
  • zootecnicilor
  • zootecnice
  • zootecnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zootehnic zootecnic

  • 1. Care aparține zootehniei, privitor la zootehnie, de zootehnie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Agenți agricoli și zootehnici.
      surse: DLRLC

etimologie: