2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zăgoni v vz zogoni
zogoni vt [At: ANON. CAR. / V: zăg~ / Pzi: ~nesc, zogon / E: srb zogoniti] (Îrg; c. i. ființe) 1 A înghionti. 2 A izgoni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zogoni vb. IV. tr. (înv., reg.) A alunga, a izgoni. Muierea mi-am zogonit (POP.). • prez.ind. -esc. /<srb. zagoniti.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZOGONI, zogonesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A alunga, a goni; a izgoni. Muierea mi-am zogonit. HODOȘ, P. P. 362.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZOGONI, zogonesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A alunga, a izgoni. – Sb. zagoniti.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZĂGONI vb. v. zogoni.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZOGONI vb. (Ban.). A izgoni, a alunga, a împinge. Zegonĕsk. Pello. AC, 380. Pello. Zogonyesk. Kergetek. LEX. MARS., 234; cf. LEX. MARS., 209. Variante: zăgoni (AC, 380). Etimologie: scr. zagoniti. Vezi și zogoană, zogonilor. Cf. d u d u i, î n t i r i (1), p o g o n i, ț i p a.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ZOGONI, zogonesc, vb. IV. Tranz. (Trans.) A alunga, a goni; a izgoni. (din sb. zagoniti) [def. și DLRLC]
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
zogoni, zogonescverb
-
- Muierea mi-am zogonit. HODOȘ, P. P. 362. DLRLC
-
etimologie:
- zagoniti DLRM