2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SNOPÍ, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop.

SNOPÍ, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop.

snopi [At: URECHE, L. 175 / V: (pop) zn~ / Pzi: ~pesc / E: snop] 1 vt (Reg) A strânge și a lega în snopi (1). 2 vt A bate foarte rău Si: a stâlci, a bumbăci (3), a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvînta, (pop) a stopși, (îrg) a tărbăci, (reg) a otânji, a toropi2, a melestui, (fam) a burduși (2), a cotonogi (10). 3 vt (Înv) A trânti la pămînt. 4 vt (Înv) A masacra într-o bătălie. 5 vt (Ban) A tăia carne în bucățele. 6 vr (Rar) A se extenua din cauza unei munci grele. 7 vr (Reg) A se zbate pentru a scăpa.

SNOPÍ, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Regional, rar) A strînge și a lega cerealele în snopi, a face snopi. (Absol.) Foaie verde sălcioară, Cît ține ziua de vară, Cete de flăcăi muncesc, Cîrduri de fete snopesc. TEODORESCU, P. P. 311. 2. (Uneori determinat prin «în bătaie» sau «în bătăi») A bate foarte rău, a bate strașnic pe cineva. Știa că, dacă pun mîna pe el, îl snopesc în bătăi. CAMIL PETRESCU, O. I 18. Costică, mai convins, mai de teama bătăii, căci tatăl său îl cam snopea cînd se supăra, porni tîndălind devale pe uliță. REBREANU, R. II 29. Alții le snopeau [pe femei] și mi ți le striveau sub genunchi ca pe niște alte alea. ISPIRESCU, U. 53. ♦ Refl. (Neobișnuit) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele). Cine poate să știe cîți snopi am aruncat... M-am snopit, dar nu simțeam nimic. PREDA, Î. 22. 3. (Învechit) A culca la pămînt, a doborî, a trînti. Îl sucește ca p-un pui de găină, îl snopește de pămînt și rădică sabia să îi zboare capul. GORJAN, H. I 26. 4. (Învechit) A masacra, a măcelări. Ion-vodă fu barbar, snopind pe musulmani. HASDEU, I. V. 105.

A SNOPÍ ~ésc tranz. 1) rar (cereale) A lega în snopi. 2) pop. A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a făcălui; a stropși; a stâlci; a tăbăci; a toropi. /Din snop

A SE SNOPÍ mă ~ésc intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva). /Din snop

snopì v. 1. a face snopi; 2. a bate rău: snopi și sdrobi oștile BĂLC.

snopésc și zn- v. tr. (d. snop). Fig. Iron. Bat strașnic: l-a bătut de l-a snopit, l-a snopit în bătaĭe. V. coșesc, stîlcesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

snopí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopésc, imperf. 3 sg. snopeá; conj. prez. 3 să snopeáscă

snopí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopésc, imperf. 3 sg. snopeá; conj. prez. 3 sg. și pl. snopeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SNOPÍ vb. a stâlci, (pop.) a stropși, (înv. și reg.) a tărbăci, (reg.) a o tânji, a toropi, (Transilv.) a melestui, (fam.) a burduși, a cotonogi, (fig.) a bumbăci, a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvânta. (L-a ~ în bătaie.)

SNOPÍ vb. v. distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, stârpi.

SNOPI vb. a stîlci, (pop.) a stropși, (înv. și reg.) a tărbăci, (reg.) a otînji, a toropi, (Transilv.) a melestui, (fam.) a burduși, a cotonogi, (fig.) a bumbăci, a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvînta. (L-a ~ în bătaie.)

snopi vb. v. DISTRUGE. EXTERMINA. MASACRA. MĂCELĂRI. NIMICI. PRĂPĂDI. STÎRPI.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

snopi, snopesc v. t. a bate tare de tot

Intrare: znopit
znopit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • znopit
  • znopitul
  • znopitu‑
  • znopi
  • znopita
plural
  • znopiți
  • znopiții
  • znopite
  • znopitele
genitiv-dativ singular
  • znopit
  • znopitului
  • znopite
  • znopitei
plural
  • znopiți
  • znopiților
  • znopite
  • znopitelor
vocativ singular
plural
Intrare: snopi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • snopi
  • snopire
  • snopit
  • snopitu‑
  • snopind
  • snopindu‑
singular plural
  • snopește
  • snopiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • snopesc
(să)
  • snopesc
  • snopeam
  • snopii
  • snopisem
a II-a (tu)
  • snopești
(să)
  • snopești
  • snopeai
  • snopiși
  • snopiseși
a III-a (el, ea)
  • snopește
(să)
  • snopească
  • snopea
  • snopi
  • snopise
plural I (noi)
  • snopim
(să)
  • snopim
  • snopeam
  • snopirăm
  • snopiserăm
  • snopisem
a II-a (voi)
  • snopiți
(să)
  • snopiți
  • snopeați
  • snopirăți
  • snopiserăți
  • snopiseți
a III-a (ei, ele)
  • snopesc
(să)
  • snopească
  • snopeau
  • snopi
  • snopiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • znopi
  • znopire
  • znopit
  • znopitu‑
  • znopind
  • znopindu‑
singular plural
  • znopește
  • znopiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • znopesc
(să)
  • znopesc
  • znopeam
  • znopii
  • znopisem
a II-a (tu)
  • znopești
(să)
  • znopești
  • znopeai
  • znopiși
  • znopiseși
a III-a (el, ea)
  • znopește
(să)
  • znopească
  • znopea
  • znopi
  • znopise
plural I (noi)
  • znopim
(să)
  • znopim
  • znopeam
  • znopirăm
  • znopiserăm
  • znopisem
a II-a (voi)
  • znopiți
(să)
  • znopiți
  • znopeați
  • znopirăți
  • znopiserăți
  • znopiseți
a III-a (ei, ele)
  • znopesc
(să)
  • znopească
  • znopeau
  • znopi
  • znopiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

znopit

etimologie:

snopi znopi

  • 1. regional A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • absolut Foaie verde sălcioară, Cît ține ziua de vară, Cete de flăcăi muncesc, Cîrduri de fete snopesc. TEODORESCU, P. P. 311.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat familiar A bate foarte rău pe cineva.
    exemple
    • Știa că, dacă pun mîna pe el, îl snopesc în bătăi. CAMIL PETRESCU, O. I 18.
      surse: DLRLC
    • Costică, mai convins, mai de teama bătăii, căci tatăl său îl cam snopea cînd se supăra, porni tîndălind devale pe uliță. REBREANU, R. II 29.
      surse: DLRLC
    • Alții le snopeau [pe femei] și mi ți le striveau sub genunchi ca pe niște alte alea. ISPIRESCU, U. 53.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv rar A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: istovi obosi attach_file un exemplu
      exemple
      • Cine poate să știe cîți snopi am aruncat... M-am snopit, dar nu simțeam nimic. PREDA, Î. 22.
        surse: DLRLC
    • 2.2. reflexiv A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva).
      surse: NODEX
  • 3. învechit A culca la pământ.
    exemple
    • Îl sucește ca p-un pui de găină, îl snopește de pămînt și rădică sabia să îi zboare capul. GORJAN, H. I 26.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Ion-vodă fu barbar, snopind pe musulmani. HASDEU, I. V. 105.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • snop
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX