2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMREDUÍ, smreduiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) molipsi, a (se) contamina. – Din sl. smurŭdĕtĭ.

smredui [At: (a. 1799) URICARIUL, I, 93 / V: ~răd~, smerdui, smârdui, zmerdui, zm~ / Pzi: ~esc / E: vsl смръдѣти] (Înv) 1-2 vtr A (se) contamina (2-3). 3 vt A chinui (1). 4-5 vt A sfărâma (1, 3).

SMREDUÍ, smreduiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) molipsi, a (se) contamina. – Din sl. smurŭdĕtĩ.

SMREDUÍ, smreduiesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A se molipsi (de o boală). Mulți din cei amestecați cu ciumați nu să smreduiesc. PISCUPESCU, O. 285. ◊ Fig. Se afla o parte de norod smreduită de eresuri. NEGRUZZI, S. I 224.

smreduì v. (vorbă ieșită din uz) a molipsi (și fig.): o parte de norod smreduită de eresuri NEGR. [V. smârdoare].

smreduĭésc v. tr. (vsl. smrŭdĭeti, a puți; sîrb. smrdeti, rus. smerdĭetĭ. V. smîrdoare). Mold. Vechĭ. Infectez, molipsesc: stîrvurĭ smreduite (Zanf. Miriță, 14, 15). – Și zm-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

smreduí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smreduiésc, imperf. 3 sg. smreduiá; conj. prez. 3 smreduiáscă

smreduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smreduiésc, imperf. 3 sg. smreduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. smreduiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SMREDUÍ vb. v. contagia, contamina, infecta, molipsi.

smredui vb. v. CONTAGIA. CONTAMINA. INFECTA. MOLIPSI.

Intrare: zmreduire
zmreduire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmreduire
  • zmreduirea
plural
  • zmreduiri
  • zmreduirile
genitiv-dativ singular
  • zmreduiri
  • zmreduirii
plural
  • zmreduiri
  • zmreduirilor
vocativ singular
plural
Intrare: smredui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smredui
  • smreduire
  • smreduit
  • smreduitu‑
  • smreduind
  • smreduindu‑
singular plural
  • smreduiește
  • smreduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smreduiesc
(să)
  • smreduiesc
  • smreduiam
  • smreduii
  • smreduisem
a II-a (tu)
  • smreduiești
(să)
  • smreduiești
  • smreduiai
  • smreduiși
  • smreduiseși
a III-a (el, ea)
  • smreduiește
(să)
  • smreduiască
  • smreduia
  • smredui
  • smreduise
plural I (noi)
  • smreduim
(să)
  • smreduim
  • smreduiam
  • smreduirăm
  • smreduiserăm
  • smreduisem
a II-a (voi)
  • smreduiți
(să)
  • smreduiți
  • smreduiați
  • smreduirăți
  • smreduiserăți
  • smreduiseți
a III-a (ei, ele)
  • smreduiesc
(să)
  • smreduiască
  • smreduiau
  • smredui
  • smreduiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zmredui
  • zmreduire
  • zmreduit
  • zmreduitu‑
  • zmreduind
  • zmreduindu‑
singular plural
  • zmreduiește
  • zmreduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zmreduiesc
(să)
  • zmreduiesc
  • zmreduiam
  • zmreduii
  • zmreduisem
a II-a (tu)
  • zmreduiești
(să)
  • zmreduiești
  • zmreduiai
  • zmreduiși
  • zmreduiseși
a III-a (el, ea)
  • zmreduiește
(să)
  • zmreduiască
  • zmreduia
  • zmredui
  • zmreduise
plural I (noi)
  • zmreduim
(să)
  • zmreduim
  • zmreduiam
  • zmreduirăm
  • zmreduiserăm
  • zmreduisem
a II-a (voi)
  • zmreduiți
(să)
  • zmreduiți
  • zmreduiați
  • zmreduirăți
  • zmreduiserăți
  • zmreduiseți
a III-a (ei, ele)
  • zmreduiesc
(să)
  • zmreduiască
  • zmreduiau
  • zmredui
  • zmreduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zmreduire

etimologie:

smredui zmredui

etimologie: