3 intrări

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zmălțuit, ~ă a vz smălțuit2

zmălțuit2, -ă adj. v. smălțuit2.

zmălțuit1 s.n. v. smălțuit1.

SMĂLTUÍ vb. IV v. smălțui.

SMĂLȚUÍ, smălțuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de smalț; a emaila. 2. Fig. A smălța. [Var.: (înv.) smăltuí vb. IV] – Smalț + suf. -ui.

SMĂLȚUÍ, smălțuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de smalț; a emaila. 2. Fig. A smălța. [Var.: (înv.) smăltuí vb. IV] – Smalț + suf. -ui.

SMĂLȚUÍT, -Ă, smălțuiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț; emailat. – V. smălțui.

SMĂLȚUÍT, -Ă, smălțuiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț; emailat. – V. smălțui.

smălțui vt [At: ANON. CAR. / V: (îrg) zm~, (înv) ~ltui, șmălciui, zemălciui, (reg) smănțui, smântui, jăm~, jm~, jum~, măltui, zmăltui, zmănțui / Pzi: ~esc / E: smalț + -ui] 1 (C. i. obiecte de metal sau de ceramică) A acoperi cu un strat de smalț (1) Si: a emaila, a glazura (3). 2 (Fig) A smălța. 3 (Rar; c. i. dantură) A da lustru.

smălțuit2, ~ă a [At: LEX. MARS. 138 / V: (îrg) smănț~, smânț~, smultiuit, zăm~, zmăltuit, zm~, zmănț~, zmul~, (înv) șm~, șmălciuit, (reg) smel~, jămulțit, jumul~, șmel~, șmul~, zamal~, zemelciuit / Pl: ~iți, ~e / E: smălțui] 1 (D. obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț (1) Si: emailat, glazurat (3), (rar) smălțat (2). 2 (Reg) Poleit2. 3 (Rar) Smălțat (1). 4 (Prt) Fardat strident.

smălțuit1 sns [At: DDRF / V: zm~ / E: smălțui] (Rar) 1-3 Smălțuire (1-3).

zamalțuít, ~ă a vz smălțuit2

zmăltuit1 s[1] vz smălțuit1

  1. În definiția principală, această variantă are forma zmălțuit LauraGellner

zmelciuit[1], a vz smălțuit2

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: zemelciuit LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: zmălțuit
zmălțuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: smălțui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smălțui
  • smălțuire
  • smălțuit
  • smălțuitu‑
  • smălțuind
  • smălțuindu‑
singular plural
  • smălțuiește
  • smălțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smălțuiesc
(să)
  • smălțuiesc
  • smălțuiam
  • smălțuii
  • smălțuisem
a II-a (tu)
  • smălțuiești
(să)
  • smălțuiești
  • smălțuiai
  • smălțuiși
  • smălțuiseși
a III-a (el, ea)
  • smălțuiește
(să)
  • smălțuiască
  • smălțuia
  • smălțui
  • smălțuise
plural I (noi)
  • smălțuim
(să)
  • smălțuim
  • smălțuiam
  • smălțuirăm
  • smălțuiserăm
  • smălțuisem
a II-a (voi)
  • smălțuiți
(să)
  • smălțuiți
  • smălțuiați
  • smălțuirăți
  • smălțuiserăți
  • smălțuiseți
a III-a (ei, ele)
  • smălțuiesc
(să)
  • smălțuiască
  • smălțuiau
  • smălțui
  • smălțuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smăltui
  • smăltuire
  • smăltuit
  • smăltuitu‑
  • smăltuind
  • smăltuindu‑
singular plural
  • smăltuiește
  • smăltuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smăltuiesc
(să)
  • smăltuiesc
  • smăltuiam
  • smăltuii
  • smăltuisem
a II-a (tu)
  • smăltuiești
(să)
  • smăltuiești
  • smăltuiai
  • smăltuiși
  • smăltuiseși
a III-a (el, ea)
  • smăltuiește
(să)
  • smăltuiască
  • smăltuia
  • smăltui
  • smăltuise
plural I (noi)
  • smăltuim
(să)
  • smăltuim
  • smăltuiam
  • smăltuirăm
  • smăltuiserăm
  • smăltuisem
a II-a (voi)
  • smăltuiți
(să)
  • smăltuiți
  • smăltuiați
  • smăltuirăți
  • smăltuiserăți
  • smăltuiseți
a III-a (ei, ele)
  • smăltuiesc
(să)
  • smăltuiască
  • smăltuiau
  • smăltui
  • smăltuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zmănțui
  • zmănțuire
  • zmănțuit
  • zmănțuitu‑
  • zmănțuind
  • zmănțuindu‑
singular plural
  • zmănțuiește
  • zmănțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zmănțuiesc
(să)
  • zmănțuiesc
  • zmănțuiam
  • zmănțuii
  • zmănțuisem
a II-a (tu)
  • zmănțuiești
(să)
  • zmănțuiești
  • zmănțuiai
  • zmănțuiși
  • zmănțuiseși
a III-a (el, ea)
  • zmănțuiește
(să)
  • zmănțuiască
  • zmănțuia
  • zmănțui
  • zmănțuise
plural I (noi)
  • zmănțuim
(să)
  • zmănțuim
  • zmănțuiam
  • zmănțuirăm
  • zmănțuiserăm
  • zmănțuisem
a II-a (voi)
  • zmănțuiți
(să)
  • zmănțuiți
  • zmănțuiați
  • zmănțuirăți
  • zmănțuiserăți
  • zmănțuiseți
a III-a (ei, ele)
  • zmănțuiesc
(să)
  • zmănțuiască
  • zmănțuiau
  • zmănțui
  • zmănțuiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zmălțui
  • zmălțuire
  • zmălțuit
  • zmălțuitu‑
  • zmălțuind
  • zmălțuindu‑
singular plural
  • zmălțuiește
  • zmălțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zmălțuiesc
(să)
  • zmălțuiesc
  • zmălțuiam
  • zmălțuii
  • zmălțuisem
a II-a (tu)
  • zmălțuiești
(să)
  • zmălțuiești
  • zmălțuiai
  • zmălțuiși
  • zmălțuiseși
a III-a (el, ea)
  • zmălțuiește
(să)
  • zmălțuiască
  • zmălțuia
  • zmălțui
  • zmălțuise
plural I (noi)
  • zmălțuim
(să)
  • zmălțuim
  • zmălțuiam
  • zmălțuirăm
  • zmălțuiserăm
  • zmălțuisem
a II-a (voi)
  • zmălțuiți
(să)
  • zmălțuiți
  • zmălțuiați
  • zmălțuirăți
  • zmălțuiserăți
  • zmălțuiseți
a III-a (ei, ele)
  • zmălțuiesc
(să)
  • zmălțuiască
  • zmălțuiau
  • zmălțui
  • zmălțuiseră
Intrare: smălțuit
smălțuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smălțuit
  • smălțuitul
  • smălțuitu‑
  • smălțui
  • smălțuita
plural
  • smălțuiți
  • smălțuiții
  • smălțuite
  • smălțuitele
genitiv-dativ singular
  • smălțuit
  • smălțuitului
  • smălțuite
  • smălțuitei
plural
  • smălțuiți
  • smălțuiților
  • smălțuite
  • smălțuitelor
vocativ singular
plural
zmălțuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmălțuit
  • zmălțuitul
  • zmălțuitu‑
  • zmălțui
  • zmălțuita
plural
  • zmălțuiți
  • zmălțuiții
  • zmălțuite
  • zmălțuitele
genitiv-dativ singular
  • zmălțuit
  • zmălțuitului
  • zmălțuite
  • zmălțuitei
plural
  • zmălțuiți
  • zmălțuiților
  • zmălțuite
  • zmălțuitelor
vocativ singular
plural
zmănțuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmănțuit
  • zmănțuitul
  • zmănțuitu‑
  • zmănțui
  • zmănțuita
plural
  • zmănțuiți
  • zmănțuiții
  • zmănțuite
  • zmănțuitele
genitiv-dativ singular
  • zmănțuit
  • zmănțuitului
  • zmănțuite
  • zmănțuitei
plural
  • zmănțuiți
  • zmănțuiților
  • zmănțuite
  • zmănțuitelor
vocativ singular
plural
zmulțuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
smăltuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smăltuit
  • smăltuitul
  • smăltuitu‑
  • smăltui
  • smăltuita
plural
  • smăltuiți
  • smăltuiții
  • smăltuite
  • smăltuitele
genitiv-dativ singular
  • smăltuit
  • smăltuitului
  • smăltuite
  • smăltuitei
plural
  • smăltuiți
  • smăltuiților
  • smăltuite
  • smăltuitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

smălțui smăltui zmănțui zmălțui

  • 1. A acoperi un obiect cu un strat de smalț.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: emaila glazura attach_file un exemplu
    exemple
    • [Robinson] au voit a cerca nu cumva putea smălțui oalele și tigăile. DRĂGHICI, R. 133.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat A împestrița cu culori vii.
    exemple
    • Frunza deasă smălțuiește nalta, verdea boltitură. EMINESCU, O. IV 129.
      surse: DLRLC
    • Cîteva colibe și o bisericuță de bîrne, semănate printr-o pajiște smălțuită cu flori. ODOBESCU, S. III 172.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Smalț + sufix -ui.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

smălțuit zmălțuit zmănțuit zmulțuit smăltuit

  • 1. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: emailat attach_file 4 exemple
    exemple
    • Șiruri de oale și ulcioare smălțuite... așteptau, părăsite, cumpărător. DUMITRIU, N. 192.
      surse: DLRLC
    • Împăratul a poruncit să se zidească palat nou... cu păreții de cărămizi smălțuite. SADOVEANU, D. P. 12.
      surse: DLRLC
    • Cele mai bune vase sînt cele smălțuite. ȘEZ. VIII 87.
      surse: DLRLC
    • figurat peiorativ Stăpînul casei... a chemat pe jupîneasa bătrînă – o cotoroanță zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi. CARAGIALE, O. III 29.
      surse: DLRLC
  • 2. Împestrițat cu multe culori.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi smălțui
    surse: DEX '98 DEX '09