2 intrări

  • zgrebeni zgrebenți
  • zgreben zgreabăn zgrebene zgrebeneț zgrebenț zgrebine zgrecen

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zgrebeni [At: COMAN, GL. / Pzi: zgreben și ~nesc / E: zgreben] (Reg) 1-2 vt A dărăci (1-2). 3-4 vtr (Pan) A (se) bate (118). 5-6 vtr (D. copii și tineri) A (se) hârjoni . 7-8 vtr (Pex) A (se) ciufuli (2).

ZGRÉBENI s. m. pl. (Regional) Resturi de cînepă sau de lînă rămase după pieptănat sau dărăcit; cîlți. Aceste resturi cari rămîn în dinții raghilei sau daracului se numesc cîlți... sau zgrebeni. PAMFILE, I. C. 208. Toată cînipa și lîna erau toarse și țesute Chiar zgrebenii... erau îndrugați. La TDRG. ♦ Fig. Iarbă uscată. Lăsam să picure pe zgrebenii dealurilor mele regretul și aleanul inimii prididite. GALACTION, O. I 29.

ZGRÉBENI s. m. pl. (Reg.) Resturi de cânepă sau de lână rămase după pieptănat sau dărăcit; câlți. – Bg., sb. grebenec.

zgrébenĭ și zgrébențĭ m. pl. (vsl. grebenĭ, bg. greben, pĭeptene, grebenec, pĭeptenel, sîrb. grebenac, resturĭ căzute din pĭeptene. V. greblă). Olt. Ban. Puzdere. Bucĭ, resturĭ de lînă saŭ de cînepă după ce s’a pĭeptănat.

zgreben2 sm [At: GALACTION, O. A. II, 36 / Pl: ~i / E: z- + greabăn] (Rar) 1-2 Greabăn (1, 4).

zgreben1 sm [At: TDRG / V: (reg) ~e, ~eț, ~ț, ~bine, ~eabăn[1], ~ecen / Pl: ~i / E: ns cf srb greben] 1 (Reg; îf zgreabăn) Pieptene. 2 (Pop; mpl) Rest de lână, de in sau de cânepă de calitate inferioară, rămas la dărăcit sau la pieptănat1 Si: (prc) câlți. 3 (Reg; lpl) Puzderii (1). corectată

  1. În original, incorect accentuat: greabăn LauraGellner

zgreben s.m. (pop.; mai ales la pl.) Rest de lînă, de in sau de cînepă, de calitate inferioară, care a rămas de la dărăcit sau de la pieptănat. ♦ Restr. Cîlți. • pl. -i. /z- + greabăn; cf. srb. greben, bg. гребенци.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGRÉBENI s. pl. v. buci.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zgrebéni s.m. pl. (reg.) puzderie, resturi de lână, de cânepă.

zgrében, zgrebeni, s.m. – v. greben („pieptene”).

Intrare: zgrebeni
substantiv masculin (M97)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • zgrebeni
  • zgrebenii
genitiv-dativ singular
plural
  • zgrebeni
  • zgrebenilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M97)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • zgrebenți
  • zgrebenții
genitiv-dativ singular
plural
  • zgrebenți
  • zgrebenților
vocativ singular
plural
Intrare: zgreben
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgreben
  • zgrebenul
  • zgrebenu‑
plural
  • zgrebeni
  • zgrebenii
genitiv-dativ singular
  • zgreben
  • zgrebenului
plural
  • zgrebeni
  • zgrebenilor
vocativ singular
plural
zgreabăn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgrebene
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgrebeneț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgrebenț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgrebine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgrecen
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zgrebeni zgrebenți

  • 1. regional Resturi de cânepă sau de lână rămase după pieptănat sau dărăcit.
    exemple
    • Aceste resturi cari rămîn în dinții raghilei sau daracului se numesc cîlți... sau zgrebeni. PAMFILE, I. C. 208.
      surse: DLRLC
    • Toată cînipa și lîna erau toarse și țesute... Chiar zgrebenii... erau îndrugați. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Iarbă uscată.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Lăsam să picure pe zgrebenii dealurilor mele regretul și aleanul inimii prididite. GALACTION, O. I 29.
        surse: DLRLC

etimologie: