2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGÂÍ, zgâiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A deschide tare, a căsca, a holba ochii; a se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari. 2. Refl. A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor. – Din zgău.

zgâi [At: ANON. CAR. / V: (înv) zghii (S și: sghii), (reg) zgăi / S și: sg~ / Pzi: ~esc și (rar) zgâi / E: ns cf zgău] 1 vt (Pfm; c. i. ochii) A holba (1). 2 vt (Reg; c. i. răni, bube etc.) A zgândări (8). 3 vt (Reg) A scormoni (1). 4 vr (Pfm; d. oameni) A se holba (4). 5 vr (Reg; d. ochi) A miji1 (1). 6 vr (Reg) A se uita la cineva cu dispreț. 7 vr (Reg) A se strâmba (deschizând ochii în mod exagerat). 8 vt (Reg; c. i. părți ale corpului) A strâmba (1). 9 vr (Reg) A se răsti1.

zgîi vb. IV. 1 tr. (pop.; fam.; compl. indică ochii) A deschide tare; a căsca, a holba. Noi zgîim ochii la el (STĂN.). 2 refl. (pop.; fam.; despre oameni) A se uita cu insistență, a privi lung, cu ochii larg deschiși; a se holba. Totul afost din pricina fetei, am uitat de mine zgîindu-mă la ea (PRED.). 3 refl. (reg.) A se strîmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor la cineva. • prez.ind. -iesc. /de la zgău.

ZGÂÍ, zgâiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A deschide tare, a căsca, a holba ochii; a se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari. 2. Refl. A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor. – Din zgău.

ZGÂÍ, zgâiesc, vb. IV. 1. Tranz. A deschide tare, a căsca, a holba ochii. ♦ Refl. A se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari; a se holba. 2. Refl. A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor. – Din zgău.

A ZGÂÍ ~iésc tranz. fam. (ochii) A deschide larg (de mirare, de curiozitate, de nedumerire etc.); a holba. /Din zgău

A SE ZGÂÍ mă ~iésc intranz. fam. 1) A se uita cu ochii larg deschiși (cu insistență și cu prea mare curiozitate); a se holba. 2) A-și schimba expresia normală a feței (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se strâmba; a se sluți; a se schimonosi. /Din zgău

sgâì v. a deschide tare ochii (de mirare). [Origină necunoscută].

zgîĭésc v. tr. (cp. cu răzgîĭ și cu sîrb. gajati, gojiti, a nutri). Fam. Vulg. Holbez ochiĭ, mă uĭt uĭmit. V. refl. Ce te zgîĭeștĭ la mine, mă? V. zgîmboĭesc.

zgî́ĭm, a v. tr. (vsl. gomzati, rus. gomozitĭ, a foi, a te tot mișca, bg. gumzý, foĭesc, ceh. hemzati, a zgîndări. V. gîmză). Munt. est. Zgîndăresc. – Și zgî́măĭ și -uĭ saŭ -ĭésc, a -ăi și -ui (Olt.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zgâí (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgâiésc pl. imperf. 3 sg. zgâiá; conj. prez. 3 să zgâiáscă

zgâí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgâiésc, imperf. 3 sg. zgâiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zgâiáscă

zgîi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgîiesc, conj. zgîiască)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGÂÍ vb. 1. v. holba. 2. a se chiorî, a se holba, (reg.) a se hlizi. (Ce te ~ așa la mine?)

ZGÎI vb. 1. a (se) bulbuca, a (se) căsca, a (se) holba, a (se) mări, a (se) umfla, (pop. și fam.) a (se) beli, a (se) bleojdi, (pop.) a (se) boboșa, a (se) bolboșa, (reg.) a (se) boldi, a (se) bolovăni, (Transilv.) a (se) zgăura, (Ban.) a (se) zgîmboia. (A-și ~ ochii.) 2. a se chiorî, a se holba, (reg.) a se hlizi. (Ce te ~ așa la mine?)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGÂÍ, zgâiésc, vb. IV. ~ (din zgău; sau din sl. zijati, zijaią = a deschide; sau din lat. *excăvīre)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zgâí, zgâiesc, vb. refl. – 1. A se holba, a se uita cu insistență. 2. A se strâmba. – Din zgău „uter, matrice” (DLRM, DEX, MDA).

arată toate definițiile

Intrare: zgâmuire
zgâmuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgâmuire
  • zgâmuirea
plural
  • zgâmuiri
  • zgâmuirile
genitiv-dativ singular
  • zgâmuiri
  • zgâmuirii
plural
  • zgâmuiri
  • zgâmuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: zgâi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâi
  • zgâire
  • zgâit
  • zgâitu‑
  • zgâind
  • zgâindu‑
singular plural
  • zgâiește
  • zgâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâiesc
(să)
  • zgâiesc
  • zgâiam
  • zgâii
  • zgâisem
a II-a (tu)
  • zgâiești
(să)
  • zgâiești
  • zgâiai
  • zgâiși
  • zgâiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâiește
(să)
  • zgâiască
  • zgâia
  • zgâi
  • zgâise
plural I (noi)
  • zgâim
(să)
  • zgâim
  • zgâiam
  • zgâirăm
  • zgâiserăm
  • zgâisem
a II-a (voi)
  • zgâiți
(să)
  • zgâiți
  • zgâiați
  • zgâirăți
  • zgâiserăți
  • zgâiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâiesc
(să)
  • zgâiască
  • zgâiau
  • zgâi
  • zgâiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâmui
  • zgâmuire
  • zgâmuit
  • zgâmuitu‑
  • zgâmuind
  • zgâmuindu‑
singular plural
  • zgâmuiește
  • zgâmuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâmuiesc
(să)
  • zgâmuiesc
  • zgâmuiam
  • zgâmuii
  • zgâmuisem
a II-a (tu)
  • zgâmuiești
(să)
  • zgâmuiești
  • zgâmuiai
  • zgâmuiși
  • zgâmuiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâmuiește
(să)
  • zgâmuiască
  • zgâmuia
  • zgâmui
  • zgâmuise
plural I (noi)
  • zgâmuim
(să)
  • zgâmuim
  • zgâmuiam
  • zgâmuirăm
  • zgâmuiserăm
  • zgâmuisem
a II-a (voi)
  • zgâmuiți
(să)
  • zgâmuiți
  • zgâmuiați
  • zgâmuirăți
  • zgâmuiserăți
  • zgâmuiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâmuiesc
(să)
  • zgâmuiască
  • zgâmuiau
  • zgâmui
  • zgâmuiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâmui
  • zgâmuire
  • zgâmuit
  • zgâmuitu‑
  • zgâmuind
  • zgâmuindu‑
singular plural
  • zgâmuie
  • zgâmuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâmui
(să)
  • zgâmui
  • zgâmuiam
  • zgâmuii
  • zgâmuisem
a II-a (tu)
  • zgâmui
(să)
  • zgâmui
  • zgâmuiai
  • zgâmuiși
  • zgâmuiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâmuie
(să)
  • zgâmuie
  • zgâmuia
  • zgâmui
  • zgâmuise
plural I (noi)
  • zgâmuim
(să)
  • zgâmuim
  • zgâmuiam
  • zgâmuirăm
  • zgâmuiserăm
  • zgâmuisem
a II-a (voi)
  • zgâmuiți
(să)
  • zgâmuiți
  • zgâmuiați
  • zgâmuirăți
  • zgâmuiserăți
  • zgâmuiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâmuie
(să)
  • zgâmuie
  • zgâmuiau
  • zgâmui
  • zgâmuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zgâi zgâmui

  • 1. tranzitiv reflexiv popular familiar A deschide tare, a căsca, a holba ochii; a se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX sinonime: holba
  • 2. reflexiv A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

etimologie:

  • zgău
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX