13 definiții pentru zelos

ZELÓS, -OÁSĂ, zeloși, -oase, adj. Plin de zel, de râvnă, de ardoare. – Zel + suf. -os.

ZELÓS, -OÁSĂ, zeloși, -oase, adj. Plin de zel, de râvnă, de ardoare. – Zel + suf. -os.

ZELÓS, -OÁSĂ, zeloși, -oase, adj. (Despre persoane) Plin de rîvnă, de ardoare, de zel. Primarul Pravilă, zelos și înfrigurat, zorise lumea să se adune. REBREANU, R. II 81. Un erou zelos asudă în fața scenei. CARAGIALE, O. III 230.

ZELÓS, -OÁSĂ, zeloși, -oase, adj. Plin de zel, de râvnă. – Din zel + suf. -os.

zelós adj. m., pl. zelóși; f. zeloásă, pl. zeloáse

zelós adj. m., pl. zelóși; f. sg. zeloásă, pl. zeloáse

ZELÓS adj. 1. v. perseverent. 2. v. harnic.

ZELÓS, -OÁSĂ adj. Plin de râvnă, de zel; zelator. [< zel + -os].

ZELÓS, -OÁSĂ adj. plin de zel; zelator. (< zel + -os)

ZELÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care vădește zel; râvnitor. /zel + suf. ~os

*zelós, -oásă adj. (d. zel. V. gelos, zuliar). Plin de zel: un partizan zelos.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ZELÓS adj. 1. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sîrguincios, sîrguitor, vrednic, (livr.) laboriós, (rar) lucrătór, spórnic, strădálnic, străduitór, (reg.) abătătór, (prin vestul Transilv.) báur, (Transilv. și Ban.) pórav, (Mold. și Bucov.) robáci, (prin Olt. și Ban.) sî́rnic, (înv.) diligént, nepregetát, nepregetătór, nevoitór, rîvnáci, rîvnitór, (înv. fig.) neadormít. (Om extrem de ~.) 2. asiduu, insistent, perseverent, silitor, sîrguincios, sîrguitor, stăruitor, susținut, tenace. (O muncă ~.)

Intrare: zelos
zelos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zelos zelosul zeloa zeloasa
plural zeloși zeloșii zeloase zeloasele
genitiv-dativ singular zelos zelosului zeloase zeloasei
plural zeloși zeloșilor zeloase zeloaselor
vocativ singular
plural