ZBÎRLI, zbîrlesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre păr, blană, pene etc.) A se ridica (sau a da impresia că se ridică) în sus (de spaimă, de mînie etc.); a se ciufuli. ◊ Tranz. Vîntul îi zbîrlește părul. 2. Tranz. A răscoli; a agita (suprafața unei ape). 3. Refl. Fig. (Despre ființe) A se supăra, a se mînia, a se zborși. 4. Refl. Fig. (Despre vreme) A se strica. [Var.: zburli vb. IV]