opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zbiciulare sf [At: DDRF / S și: sb~ / Pl: ~lări / E: zbiciula1] (Reg) Alegere a fuiorului prin zdrobirea (1) părților lemnoase ale tulpinei de cânepă (cu melița).

zbiciula1 [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie, 239v/22 / V: (înv) ~li (S și: sbiciuli), zbițu~ (S și: sbițula) / S și: sb~ / Pzi: ~lez și (reg) zbiciul / E: zbici4 + -ula] 1-2 vt (Îrg) A biciui (1, 3). 3 vt (Îrg; c. i. părțile lemnoase ale tulpinii cânepei topite) A zdrobi (1) (cu melița) pentru a alege fuiorul prin înlăturarea puzderiilor. 4 vi (D. vânat) A bate cu putere. 5 vr (Reg) A se ascunde ghemuindu-se. 6 vr (Reg) A se apleca la pământ. 7 vr (Reg; în formă negativă) A nu se intimida (de ceva). 8 (Reg; în formă negativă) A nu se jena de ceva.

zbiciula2 vtr [At: LB / S și: sb~ / Pzi: zbiciul / E: zbici3 + -ula] (Îrg) 1-2 A (se) zvânta (1-2).

zbiciuli v vz zbiciula1

zbițula v vz zbiciula1

ZBICIULA vb. (Mold.) A bate, a biciui. L-au zbiciulatu-l cu vine crude de bou mult ceas. DOSOFTEI, VS. Fură bătuți cu vine de bou de li s-au zbiciulat carnea de pe trup. DOSOFTEI, VS, apud TDRG. Etimologie: cf. zbici1, zbici2. Vezi și zbici1, zbici2, zbiciuitură. Cf. z b i c i2.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZBICIULA vb. v. biciui, clătina, scutura, sfichiui, zgâlțâi, zgudui.

zbiciula vb. v. BICIUI. CLĂTINA. SCUTURA. ȘFICHIUI. ZGÎLȚÎI. ZGUDUI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZBICIULA, zbiciul, vb. I. (Var.) A smiciula. (cf. smiciula)

Intrare: zbiciulare
zbiciulare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbiciulare
  • zbiciularea
plural
  • zbiciulări
  • zbiciulările
genitiv-dativ singular
  • zbiciulări
  • zbiciulării
plural
  • zbiciulări
  • zbiciulărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: zbiciula
verb (VT2.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbiciula
  • zbiciulare
  • zbiciulat
  • zbiciulatu‑
  • zbiciulând
  • zbiciulându‑
 singular plural
  • zbiciulă
  • zbiciulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zbiciul
 (să)
  • zbiciul
  • zbiciulam
  • zbiciulai
  • zbiciulasem
a II-a (tu)
  • zbiciuli
 (să)
  • zbiciuli
  • zbiciulai
  • zbiciulași
  • zbiciulaseși
a III-a (el, ea)
  • zbiciulă
 (să)
  • zbiciule
  • zbiciula
  • zbiciulă
  • zbiciulase
plural I (noi)
  • zbiciulăm
 (să)
  • zbiciulăm
  • zbiciulam
  • zbiciularăm
  • zbiciulaserăm
  • zbiciulasem
a II-a (voi)
  • zbiciulați
 (să)
  • zbiciulați
  • zbiciulați
  • zbiciularăți
  • zbiciulaserăți
  • zbiciulaseți
a III-a (ei, ele)
  • zbiciulă
 (să)
  • zbiciule
  • zbiciulau
  • zbiciulară
  • zbiciulaseră
zbiciuli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zbițula
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbiciula, zbiciulverb

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.