10 definiții pentru zamparalâc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZAMPARALẤC, zamparalâcuri, s. n. (Înv.) Petrecere, chef, destrăbălare. – Din tc. zamparalik.
zamparalấc sn [At: GORJAN, H. II, 5/11 / Pl: ~uri / E: tc zamparalık] (Tcî) 1 Petrecere. 2 Desfrânare (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de cata
- acțiuni
ZAMPARALẤC, zamparalâcuri, s. n. (Turcism înv.) Petrecere, chef, destrăbălare. – Din tc. zamparalık.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de spall
- acțiuni
zamparalâc n. desfrânare: perì din pricina zamparalâcurilor și a ticăloșiilor POP. [Turc. ZAMPARALYK].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zamparalîc s.n. (pop.; fam.) Petrecere, chef; destrăbălare; beție. Prăpădii mai toată averea părintească... cu zamparalîcuri, cu beții (GORJ.). • pl. -uri. /<tc. zamparalik.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZAMPARALÎ́C, zamparalîcuri, s. n. (Turcism învechit) Petrecere, chef, desfrînare, libertinaj. Prăpădii mai toată averea cea părintească cu fel de fel de mișelii, adică cu zamparalîcuri, cu beții. GORJAN, H. II 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZAMPARLÎ́C, zamparlîcuri, s. n. (Turcism inv.) Petrecere, chef, desfrînare. – Tc. zamparalık.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
zamparalî́c n., pl. urĭ (d. zampara maĭ degrabă de cît d. turc. zamparalyk, care nu e în dicț.). Fam. Berbantlîc, ștrengărie, chef, beție: se ținea de zamparalîcurĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zamparalâc (înv.) s. n., pl. zamparalâcuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zamparalâc s. n., pl. zamparalâcuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zamparalâc, zamparalâcurisubstantiv neutru
- 1. Chef, desfrânare, destrăbălare, libertinaj, petrecere. DEX '09 DLRLCsinonime: chef desfrânare destrăbălare libertinaj petrecere
- Prăpădii mai toată averea cea părintească cu fel de fel de mișelii, adică cu zamparalîcuri, cu beții. GORJAN, H. II 5. DLRLC
-
etimologie:
- zamparalık DEX '09 DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.