O definiție pentru zaconi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zaconi vt [At: PAMFILE, J. II, 173 / Pzi: ~nésc / E: zacon1] (Mol; Bas) 1 A chinui (1).

Intrare: zaconi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zaconi
  • zaconire
  • zaconit
  • zaconitu‑
  • zaconind
  • zaconindu‑
singular plural
  • zaconește
  • zaconiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zaconesc
(să)
  • zaconesc
  • zaconeam
  • zaconii
  • zaconisem
a II-a (tu)
  • zaconești
(să)
  • zaconești
  • zaconeai
  • zaconiși
  • zaconiseși
a III-a (el, ea)
  • zaconește
(să)
  • zaconească
  • zaconea
  • zaconi
  • zaconise
plural I (noi)
  • zaconim
(să)
  • zaconim
  • zaconeam
  • zaconirăm
  • zaconiserăm
  • zaconisem
a II-a (voi)
  • zaconiți
(să)
  • zaconiți
  • zaconeați
  • zaconirăți
  • zaconiserăți
  • zaconiseți
a III-a (ei, ele)
  • zaconesc
(să)
  • zaconească
  • zaconeau
  • zaconi
  • zaconiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zaconi

etimologie:

  • zacon (1.)
    surse: MDA2