25 de definiții pentru zăbăuc
din care- explicative (19)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZĂBĂUC, -Ă, zăbăuci, -ce, adj. (Pop.; despre oameni) Care este zăpăcit, aiurit, năuc. [Var.: zăpăuc, -ă adj.] – Contaminare între zăpăcit și hăbăuc.
zăbăuc, ~ă [At: DDRF / V: (reg) ~ug, ~blău, ~blăud, ~blăug, zablaud / Pl: ~uci, ~uce / E: ctm zăpăcit și hăbăuc] 1-2 smf, a (Pop; d. oameni) Zăpăcit (1). 3-4 smf, a (Reg; csnp) (Om) care umblă fără rost. 5 sn (Reg) Basamac1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
zăbăuc, -ă adj. (pop.; despre oameni) Care este zăpăcit, aiurit, năuc. Poemul... se închega în mintea mea zăbăucă (STANCU). ◊ (subst.) Ce-i cu tine? Mă, zăbăucule, n-auzi? (PER.). • pl. -ci, -ce. și zăpăuc, -ă adj. /zăpăcit + hăbăuc, prin contaminare.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZĂBĂUC, -Ă, zăbăuci, -ce, adj. Zăpăcit, aiurit, năuc. [Var.: zăpăuc, -ă adj.] – Contaminare între zăpăcit și năuc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de spall
- acțiuni
ZĂBĂUC, -Ă, zăbăuci, -e, adj. (Și substantivat) Zăpăcit, aiurit, năuc. Popii au cerut ajutorul prefectului și prefectul a dat ordin jandarmilor să-i aresteze pe zăbăuci. STANCU, D. 442. Tunde-o dă fugă, că vine zăbăucul. PETRESCU, A. R. 61.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZĂBĂUC, -Ă, zăbăuci, -ce, adj. Zăpăcit, aiurit, năuc. [Var.: zăpăuc, -ă adj.] – Din ză[păcit] + [hă]băuc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZĂBĂUC ~că (~ci, ~ce) Care este buimac; zăpăcit; năuc. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zăbăúc, V. zăpăuc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZĂPĂUC adj. v. zăbăuc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zablaud, ~ă a vz zăbăuc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de cata
- acțiuni
zăbăug, ~ă a vz zăbăuc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
zăblău3 am vz zăbăuc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
zăblăud, ~ă a vz zăbăuc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
zăblăug, ~ă a vz zăbăuc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
zăpăuc, -ă s.m., s.f. (reg.) Zăpăcit. • pl. -ci, -ce. /zăpăcit + năuc, prin contaminare.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZĂPĂUC, -Ă adj. v. zăbăuc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZĂPĂUC, -Ă adj. v. zăbăuc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZĂPĂUC, -Ă, zăpăuci, -e, adj. (Regional) Zăpăcit, hăbăuc. (Substantivat) Ce e, mă, zăpăucule, unde-ai adormit? PREDA, Î. 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zăpăuc a. și m. zăpăcit: se uită în toate părțile ca un zăpăuc ISP. [Compromis între zăpăcit și năuc].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zăpăúc, -ă adj. (din zăpăcit și năuc orĭ hăbăuc). Zăpăcit, năuc. – În vest zăbăuc, „nevleg, idiot”.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zăbăuc (pop.) adj. m., s. m., pl. zăbăuci; adj. f., s. f. zăbăucă, pl. zăbăuce
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Mada Puscas
- acțiuni
zăbăuc (pop.) adj. m., pl. zăbăuci; f. zăbăucă, pl. zăbăuce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zăbăuc adj. m., pl. zăbăuci; f. sg. zăbăucă, pl. zăbăuce
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zăpăuc (fam.) adj. m., s. m., pl. zăpăuci; adj. f., s. f. zăpăucă, pl. zăpăuce.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZĂBĂUC adj. v. aiurit, buimac, buimăcit, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit, zăpăcit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zăbăuc adj. v. AIURIT. BUIMAC. BUIMĂCIT. DERUTAT. DESCUMPĂNIT. DEZORIENTAT. NĂUC. NĂUCIT. ZĂPĂCIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A3) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
zăbăuc, zăbăucăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Care este buimac. aiurit, buimac, buimăcit, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit, zăpăcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: aiurit buimac buimăcit derutat descumpănit dezorientat hăbăuc năuc năucit zăpăcit
- Popii au cerut ajutorul prefectului și prefectul a dat ordin jandarmilor să-i aresteze pe zăbăuci. STANCU, D. 442. DLRLC
- Tunde-o dă fugă, că vine zăbăucul. PETRESCU, A. R. 61. DLRLC
- Ce e, mă, zăpăucule, unde-ai adormit? PREDA, Î. 47. DLRLC
-
etimologie:
- Contaminare între zăpăcit și hăbăuc. DEX '09 DLRM
- Contaminare între zăpăcit și năuc. DEX '98
- NODEX