2 intrări

O definiție

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zabate vt [At: LEXIC REG. 111/ Pzi: zabat / E: bate după ucr забити] (Reg; c.i. spațiile goale dintr-o cusătură) A umple.

Intrare: zabatere
zabatere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zabatere
  • zabaterea
plural
  • zabateri
  • zabaterile
genitiv-dativ singular
  • zabateri
  • zabaterii
plural
  • zabateri
  • zabaterilor
vocativ singular
plural
Intrare: zabate
verb (VT606)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zabate
  • zabatere
  • zabătut
  • zabătutu‑
  • zabătând
  • zabătându‑
singular plural
  • zabate
  • zabateți
  • zabăteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zabat
(să)
  • zabat
  • zabăteam
  • zabătui
  • zabătusem
a II-a (tu)
  • zabați
(să)
  • zabați
  • zabăteai
  • zabătuși
  • zabătuseși
a III-a (el, ea)
  • zabate
(să)
  • zaba
  • zabătea
  • zabătu
  • zabătuse
plural I (noi)
  • zabatem
(să)
  • zabatem
  • zabăteam
  • zabăturăm
  • zabătuserăm
  • zabătusem
a II-a (voi)
  • zabateți
(să)
  • zabateți
  • zabăteați
  • zabăturăți
  • zabătuserăți
  • zabătuseți
a III-a (ei, ele)
  • zabat
(să)
  • zaba
  • zabăteau
  • zabătu
  • zabătuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)