2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂPSÍ, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvârșit în ascuns; a surprinde. 2. A simți, a observa, a prinde de veste. – Et. nec.

zăpsi vt [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~pși, (reg) ~sî, zapsî / Pzi: ~sesc / E: nct] 1 (Reg) A sili (1). 2 (Rar) A fura (1). 3 (Pop; c. i. persoane) A prinde asupra unui fapt făcut în ascuns Si: a surprinde (1). 4-6 (Îrg) A afla (1-3). 7 (Reg) A descoperi (14). 8 (Trs; d. câini) A adulmeca (1). 9 (Reg) A întrezări. 10 (Reg; îf zăpsî) A ticsi. 11 A îmbâcsi.

zăpsi vb. IV. tr. (pop.) 1 (compl. indică persoane) A prinde asupra unui fapt săvîrșit în ascuns; a surprinde. Mă zăpsise în grădina lui (CR.). 2 A simți, a observa, a prinde de veste, a băga de seamă. • prez.ind. -esc. /etimol. nec.

ZĂPSÍ, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvârșit în ascuns; a surprinde. 2. A simți, a observa, a prinde de veste, a băga de seamă. – Et. nec.

ZĂPSÍ, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Mold., Transilv.) A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvîrșit în ascuns; a surprinde. De-ar fi zăpsit-o Răduțu vorbind încet cu flăcăul Zadoinei, i-ar fi tras pe drum o bătaie s-o ție minte cît a fi și-a trăi. SADOVEANU, O. II 66. Zăpseam pe domnul Georges că mă trage din cînd în cînd, ironic, cu coada ochiului. HOGAȘ, M. N. 38. Avea mare ciudă pe mine, de cînd mă zăpsise în grădina lui, la furat mere domnești și pere sîntiliești. CREANGĂ, A. 68. 2. A simți, a observa, a băga de seamă. Înspre pășunea mioarelor se isca numaidecît o bală de lup. Cum făcea, cum dregea acea fiară, nimene n-o putea zăpsi și prinde. SADOVEANU, O. L. 130. Sfetnicii așteaptă pînă ce-nnoptează bine, Ca nu cumva, din ’tîmplare, să-i zăpsească oarecine. COȘBUC, P. II 130. Dacă n-ar fi ațipit Bucur, ar fi auzit fîșîitul frunzelor și l-ar fi zăpsit cînd își lega calul de una din sălciile de peste viroagă. SLAVICI, V. P. 168. ♦ Intranz. A prinde de veste despre... De bănetul acesta a zăpsit unul Lungoci, care într-o noapte l-a furat. ȘEZ. XVIII 197. Variantă: zăpșí vb. IV.

ZĂPSÍ, zăpsesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvîrșit în ascuns. 2. A simți, a observa, a prinde de veste, a băga de seamă.

A ZĂPSÍ ~ésc tranz. reg. 1) (persoane) A prinde fără veste asupra unui fapt; a surprinde. 2) A observa (la momentul potrivit); a prinde de veste. /Orig. nec.

zăpsì v. Mold. a surprinde: mă zăpsise în grădina lui CR. [Slav. ZABŬȘITI].

zăpsésc v. tr. (letic zapstít, a apuca, litv. capnóti, a apuca, cápt, hîț! dintr’o răd. reflexă din care vine și turc. ar. zabt, stăpînire. [V. zabet, zapt] și rom. țapină, sapină, precum și sapă și interj. jap și hap 2. Bern. I, 121. V. și găbjesc). Ban. Trans. Mold. Prind, surprind (un hoț): cĭobanu fusese zăpsit (Sov. 169). V. intr. Oblicesc: de bănetu acesta a zăpsit unu Lungocĭ, care l-a furat (Șez. 30, 197).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăpsi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăpsesc, imperf. 3 sg. zăpsea; conj. prez. 3 să zăpsească

zăpsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăpsésc, imperf. 3 sg. zăpseá; conj. prez. 3 zăpseáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂPSÍ vb. v. constata, observa, prinde, remarca, sesiza, surprinde, vedea.

zăpsi vb. v. CONSTATA. OBSERVA. PRINDE. REMARCA. SESIZA. SURPRINDE. VEDEA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZĂPSÍ vb. IV. ~. (prob. din sb. zabušiti = a găsi, a da peste)

zăpsí (-sésc, -ít), vb. – A prinde, a surprinde. Origine incertă. Pare a fi sb. zabŭšiti „a afla, a găsi” caz în care este dubletul lui zăpuși. Această der., semnalată deja de Philippide, Principii, 17, ar fi mai convingătoare dacă s-ar confirma forma zăpși, menționată de acest autor și care nu apare în dicționare. Apropierea de zapt (Iordan, BF, II, 195), interesantă, suscită aceeași îndoială fonetică. Der. de la a găjbi (Tiktin) sau din letonul zapstit „a prinde” (Scriban) nu este convingătoare.

Intrare: zăpșit
zăpșit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăpșit
  • zăpșitul
  • zăpșitu‑
  • zăpși
  • zăpșita
plural
  • zăpșiți
  • zăpșiții
  • zăpșite
  • zăpșitele
genitiv-dativ singular
  • zăpșit
  • zăpșitului
  • zăpșite
  • zăpșitei
plural
  • zăpșiți
  • zăpșiților
  • zăpșite
  • zăpșitelor
vocativ singular
plural
Intrare: zăpsi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zăpsi
  • zăpsire
  • zăpsit
  • zăpsitu‑
  • zăpsind
  • zăpsindu‑
singular plural
  • zăpsește
  • zăpsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zăpsesc
(să)
  • zăpsesc
  • zăpseam
  • zăpsii
  • zăpsisem
a II-a (tu)
  • zăpsești
(să)
  • zăpsești
  • zăpseai
  • zăpsiși
  • zăpsiseși
a III-a (el, ea)
  • zăpsește
(să)
  • zăpsească
  • zăpsea
  • zăpsi
  • zăpsise
plural I (noi)
  • zăpsim
(să)
  • zăpsim
  • zăpseam
  • zăpsirăm
  • zăpsiserăm
  • zăpsisem
a II-a (voi)
  • zăpsiți
(să)
  • zăpsiți
  • zăpseați
  • zăpsirăți
  • zăpsiserăți
  • zăpsiseți
a III-a (ei, ele)
  • zăpsesc
(să)
  • zăpsească
  • zăpseau
  • zăpsi
  • zăpsiseră
verb (VT402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zăpși
  • zăpșire
  • zăpșit
  • zăpșitu‑
  • zăpșind
  • zăpșindu‑
singular plural
  • zăpșește
  • zăpșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zăpșesc
(să)
  • zăpșesc
  • zăpșeam
  • zăpșii
  • zăpșisem
a II-a (tu)
  • zăpșești
(să)
  • zăpșești
  • zăpșeai
  • zăpșiși
  • zăpșiseși
a III-a (el, ea)
  • zăpșește
(să)
  • zăpșească
  • zăpșea
  • zăpși
  • zăpșise
plural I (noi)
  • zăpșim
(să)
  • zăpșim
  • zăpșeam
  • zăpșirăm
  • zăpșiserăm
  • zăpșisem
a II-a (voi)
  • zăpșiți
(să)
  • zăpșiți
  • zăpșeați
  • zăpșirăți
  • zăpșiserăți
  • zăpșiseți
a III-a (ei, ele)
  • zăpșesc
(să)
  • zăpșească
  • zăpșeau
  • zăpși
  • zăpșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăpsi, zăpsescverb

  • 1. regional A prinde (pe cineva) asupra unui fapt săvârșit în ascuns. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote De-ar fi zăpsit-o Răduțu vorbind încet cu flăcăul Zadoinei, i-ar fi tras pe drum o bătaie s-o ție minte cît a fi și-a trăi. SADOVEANU, O. II 66. DLRLC
    • format_quote Zăpseam pe domnul Georges că mă trage din cînd în cînd, ironic, cu coada ochiului. HOGAȘ, M. N. 38. DLRLC
    • format_quote Avea mare ciudă pe mine, de cînd mă zăpsise în grădina lui, la furat mere domnești și pere sîntiliești. CREANGĂ, A. 68. DLRLC
  • 2. regional A prinde de veste, a băga de seamă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Înspre pășunea mioarelor se isca numaidecît o bală de lup. Cum făcea, cum dregea acea fiară, nimene n-o putea zăpsi și prinde. SADOVEANU, O. L. 130. DLRLC
    • format_quote Sfetnicii așteaptă pînă ce-nnoptează bine, Ca nu cumva, din ’tîmplare, să-i zăpsească oarecine. COȘBUC, P. II 130. DLRLC
    • format_quote Dacă n-ar fi ațipit Bucur, ar fi auzit fîșîitul frunzelor și l-ar fi zăpsit cînd își lega calul de una din sălciile de peste viroagă. SLAVICI, V. P. 168. DLRLC
    • format_quote intranzitiv De bănetul acesta a zăpsit unul Lungoci, care într-o noapte l-a furat. ȘEZ. XVIII 197. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.