10 definiții pentru zălezitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂLEZITÚRĂ, zălezituri, s. f. (Reg.) Slăbiciune, moleșeală. – Zălezi + suf. -tură.

ZĂLEZITÚRĂ, zălezituri, s. f. (Reg.) Slăbiciune, moleșeală. – Zălezi + suf. -tură.

zălezitu sf [At: DL / V: (reg) zâl~ / Pl: ~ri / E: zălezi + -itură] (Reg) 1 Oboseală. 2 Moleșeală.

zălezitu s.f. (pop.) Slăbiciune, moleșeală; oboseală. • /zălezi + -tură.

ZĂLEZITÚRĂ, zălezituri, s. f. (Regional) Faptul de a zăcea; zăcere, moleșeală. (Cu pronunțare regională) Friguri cu deocheturi, Friguri cu zelezituri. I. CR. IV 83.

ZĂLEZITÚRĂ, zălezituri, s. f. (Reg.) Slăbiciune, moleșeală. – Din zălezi + suf. -(i)tură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zălezitúră (reg.) s. f., g.-d. art. zălezitúrii; pl. zălezitúri

zălezitúră s. f., g.-d. art. zălezitúrii; pl. zălezitúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZĂLEZITÚRĂ s. v. moleșeală, sfârșeală, slăbiciune.

zălezitu s. v. MOLEȘEALĂ. SFÎRȘEALĂ. SLĂBICIUNE.

Intrare: zălezitură
zălezitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zălezitu
  • zălezitura
plural
  • zălezituri
  • zăleziturile
genitiv-dativ singular
  • zălezituri
  • zăleziturii
plural
  • zălezituri
  • zăleziturilor
vocativ singular
plural

zălezitură

etimologie:

  • Zălezi + sufix -tură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM