2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

XENOFÓB, -A, xenofobi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă aversiune față de persoane de altă naționalitate sau față de alte popoare. – Din fr. xénophobe.

xenofob, smf, a [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr xénophobe] 1-2 (Persoană) care manifestă ură față de persoane de altă naționalitate. 3-4 (Persoană) care manifestă ură față de alte popoare.

xenofob, -ă adj., s.m., s.f. (Persoană) care manifestă dispreț, ură față de persoane de altă naționalitate sau față de alte popoare, față de tot ceea ce este străin. Era, se înțelege, un partid de extremă dreaptă, ultranaționalist și șovin xenofob (PER.). • pl. -i, -e. /fr. xénophobe; cf. gr. ξένος „străin”, Φόβος „frică”.

XENOFÓB, -Ă, xenofobi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă ură față de persoane de altă naționalitate sau față de alte popoare. – Din fr. xénophobe.

XENOFÓB, -A, xenofobi, -e, adj. Care manifestă ură pentru persoane de altă naționalitate sau pentru popoare străine. Atitudine xenofobă.

XENOFÓB, -Ă, xenofobi, -e, adj. Care manifestă ură față de persoane sau popoare de altă naționalitate. – Fr. xénophobe.

XENOFÓB, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care urăște persoanele sau popoarele de altă naționalitate, care este dușman a tot ceea ce este străin. [< fr. xénophobe, cf. gr. xenos – străin, phobos – ură].

XENOFÓB, -Ă adj., s. m. f. (cel) care urăște pe cei de altă naționalitate sau alte popoare. (< fr. xénophobe)

XENOFÓB ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care manifestă ură și dispreț față de persoanele de altă naționalitate; dușmănos față de tot ce este străin. /<fr. xénophobe

*xenofób, -ă adj. și s. (d. xenofobie). Căruĭa nu-ĭ plac străiniĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

xenofób adj. m., s. m., pl. xenofóbi; adj. f., s. f. xenofóbă, pl. xenofóbe

xenofób adj. m., s. m., pl. xenofóbi; f. sg. xenofóbă, pl. xenofóbe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

XENO- „străin, parazit”. ◊ gr. xenos „străin, oaspete” > fr. xéno-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. xeno-.~autogamie (v. auto-, v. -gamie), s. f., polenizare încrucișată, care în anumite condiții nefavorabile se realizează prin autofertilizare; ~bioză (v. -bioză), s. f., viețuire în asociații străine sau în dauna unui alt organism vegetal sau animal; ~blast (v. -blast), s. n., cristal care se formează în șisturile cristaline, în altă formă cristalografică decît cea proprie; ~carpie (v. -carpie), s. f., formare a fructului ca rezultat al xenogamiei; ~fil (v. -fil1), s. m. și f., și adj., (persoană) care iubește pe străini; ~filie (v. -filie1), s. f., dragoste pentru tot ceea ce este străin; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care urăște pe străini; ~fobie (v. -fobie), s. f., fenomen de patologie socială constînd în teama și ostilitatea față de străini; ~gamie (v. -gamie), s. f., polenizare încrucișată între indivizii deosebiți ai aceleiași specii; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre un organism) care este derivat din strămoși diferiți; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de apariție a unor urmași neasemănători în cadrul aceleiași specii vegetale sau animale; ~glosie (v. -glosie), s. f., fenomen constatat la mediumurile care în timpul somnului hipnotic vorbesc limbi necunoscute de ei; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu de tipar pentru imagini, unde se folosește fenomenul de fotoconductibilitate; ~lit (v. -lit1), s. n., fragment de piatră străin de roca în care se găsește; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază relațiile dintre gazdă și stadiile ontologice ale unui parazit specific; ~man (v. -man1), s. m. și f., persoană care are o preferință deosebită pentru tot ce este străin; ~manie (v. -manie), s. f., pasiune exagerată pentru tot ceea ce e străin; ~mixie (v. -mixie1), s. f., unire a doi gameți produși de indivizi care aparțin unor linii sau populații diferite; ~morf (v. -morf), adj., (despre minerale) care prezintă xenomorfie; ~morfie (v. -morfie), s. f., proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă decît cea obișnuită; sin. xenomorfism; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., fenomen de regenerare a unui organ vegetal sub altă formă; ~patie (v. -patie), s. f., manifestare patologică în care bolnavul crede că se acționează asupra lui de la distanță prin hipnoză, sugestie, etc.; ~plastic (v. -plastic), adj., (despre grefaje) executat pe diferite portaltoiuri.

Intrare: xenofobă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • xenofo
  • xenofoba
plural
  • xenofobe
  • xenofobele
genitiv-dativ singular
  • xenofobe
  • xenofobei
plural
  • xenofobe
  • xenofobelor
vocativ singular
  • xenofo
  • xenofobo
plural
  • xenofobelor
Intrare: xenofob (adj.)
xenofob1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • xenofob
  • xenofobul
  • xenofobu‑
  • xenofo
  • xenofoba
plural
  • xenofobi
  • xenofobii
  • xenofobe
  • xenofobele
genitiv-dativ singular
  • xenofob
  • xenofobului
  • xenofobe
  • xenofobei
plural
  • xenofobi
  • xenofobilor
  • xenofobe
  • xenofobelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

xenofob xenofobă

  • 1. (Persoană) Care manifestă aversiune față de persoane de altă naționalitate sau față de alte popoare.
    surse: DEX '09 DN NODEX DETS antonime: xenoman

etimologie: