4 definiții pentru vuvuitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VUVUITÚRĂ, vuvuituri, s. f. (Reg.) Vuiet, zumzet. [Pr.: -vu-i-] – Vuvui + suf. -tură.

VUVUITÚRĂ, vuvuituri, s. f. (Reg.) Vuiet, zumzet. [Pr.: -vu-i-] – Vuvui + suf. -tură.

VUVUITÚRĂ, vuvuituri, s. f. Vuvuit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vuvuitúră (reg.) (-vu-i-) s. f., g.-d. art. vuvuitúrii; pl. vuvuitúri

vuvuitúră s. f., g.-d. art. vuvuitúrii, pl. vuvuitúri

Intrare: vuvuitură
vuvuitură substantiv feminin
  • silabație: vu-vu-i-
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vuvuitu
  • vuvuitura
plural
  • vuvuituri
  • vuvuiturile
genitiv-dativ singular
  • vuvuituri
  • vuvuiturii
plural
  • vuvuituri
  • vuvuiturilor
vocativ singular
plural

vuvuitură

etimologie:

  • Vuvui + sufix -tură.
    surse: DEX '98 DEX '09