3 definiții pentru vreinic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vreinic, ~ă a vz vrednic

vrednic, ~ă [At: CORESI, L. 332/11 / V: (înv) ~nec, (îvr) verd~, verednig, (reg) vreinic, vrenic, (îrg) vernic / Pl: ~ici, ~ice / E: vsl врѣдьнъ] 1 a (D. oameni; udp „de” sau, îvr, „pentru” sau, înv, de determinări în dativ ori urmat de un conjunctiv sau, înv, de un infinitiv) Care are calitățile necesare pentru a săvârși ceva. 2 a (În religia creștină ortodoxă) ~ este! Formulă rostită în timpul ceremoniei de hirotonisire sau de avansare pe o nouă treaptă a ierarhiei ecleziastice a unui preot. 3 a (D. fapte, realizări, creații etc. ale oamenilor; udp „de” sau, îvr, în dativ) Care este adecvat pentru … 4 a (D. fapte, realizări, creații etc. ale oamenilor; udp „de” sau, îvr, în dativ) Care este conform cu … 5 a (D. fapte, realizări, creații etc. ale oamenilor; udp „de” sau, îvr, în dativ) Care este la înălțimea dorințelor, așteptărilor, exigențelor etc. sau meritelor cuiva. 6 a (D. oameni; udp „de” sau de un conjunctiv ori, înv, de un infinitiv sau, îrg, de determinări în dativ) Căruia i se cuvine de drept ceva pentru ceea ce face, pentru ceea ce reprezintă. 7 a (D. oameni; udp „de” sau, înv, de determinări în dativ) Căruia i se recunoaște meritul de a fi în stare de … 8 a (D. oameni; udp „de” sau, înv, de determinări în dativ) Care merită sau are justificarea să i se acorde încrederea în ceea ce privește … 9 a (Înv; d. manifestări etc. ale oamenilor; udp „de” sau de un conjuntiv ori, înv, de un infinitiv) Care este (destul de) important, valoros, reușit etc. pentru a merita să … 10 av (Îe) A fi ~ de ... sau ... A merita să ... 11 av (Îae) A fi justificat să ... 12 a (Înv; d. oameni; udp „de”) Care este îndreptățit să ... 13 a (Înv) Care revine cuiva în mod justificat. 14 a (Îrg; îe) A fi ~ A valora (3). 15 a (D. oameni) Care are calități morale și intelectuale deosebite. 16 a Care este capabil, merituos într-o activitate, într-o acțiune, într-o meserie etc. Si: competent (1), destoinic (3). 17 a (D. manifestări, creații ale oamenilor) Care denotă pricepere, competență în execuție, în realizare. 18 a (D. manifestări, creații ale oamenilor) Remarcabil (prin anumite calități). 19 sfp (Reg; art.) Ielele. 20 a (Udp „de” sau de un conjunctiv ori, îrg, de un infinitiv) Care este capabil să facă ceva. 21 a (Udp „de” sau de un conjunctiv ori, îrg, de un infinitiv) Care este apt pentru … 22 a (D. acțiuni, realizări etc. ale oamenilor) Care are capacitatea de a face sau de a termina ceva. 23 a Care muncește mult și cu râvnă Si: harnic (7), muncitor. 24 a Care lucrează repede și cu spor Si: harnic (8), muncitor. 25 a Activ (1).

vrédnic, -ă adj. (vsl. vrĭedinŭ, bg. vrĭeden, a. î. cr., vrĭednik, om vrednic, rus. vrédnyĭ, vătămător). Capabil, în stare (rar azĭ): nu e vrednic să plătească. Harnic: albină vrednică. Demn: vrednic de laudă. Adv. A te purta vrednic. – În est și vreĭnic (ca udmă, uĭmă), în vest și vrenic.

Intrare: vreinic
vreinic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.