2 definiții pentru vredniciță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vredniciță sf [At: CARDAȘ C. P. 116 / Pl: ~țe / E: vrednic + -iță] (Mol; într-o poezie populară) 1-3 Femeie vrednică (23-25).

VREDNICÍȚĂ adj. f. (Popular) Diminutiv al lui vrednică. Crîșmariță vredniciță, Să dai vin, nu chisăliță. ȘEZ. XX 8.

Intrare: vredniciță
vredniciță adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vredniciță
  • vrednicița
plural
  • vrednicițe
  • vrednicițele
genitiv-dativ singular
  • vrednicițe
  • vredniciței
plural
  • vrednicițe
  • vrednicițelor
vocativ singular
plural

vredniciță

  • 1. popular Diminutiv al lui vrednică.
    exemple
    • Crîșmariță vredniciță, Să dai vin, nu chisăliță. ȘEZ. XX 8.
      surse: DLRLC

etimologie: