votum s. n. (Livr.) Promisiune făcută zeilor. ♦ (La ortodocși; în forma vot) Promisiune făcută lui Dumnezeu prin care creștinul se obligă de bunăvoie la anumite sacrificii sau la fapte bune ca semn al căinței, al mulțumirii sau al dăruirii sale lui Dumnezeu. ◊ Vot monahal = cele trei promisiuni pe care monahul le face lui Dumnezeu la întrarea în m-re: sărăcia, castitatea și ascultarea. – - Cuv. lat.