5 definiții pentru vorbișoară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VORBIȘOÁRĂ, vorbișoare, s. f. (Pop.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -ișoară.

VORBIȘOÁRĂ, vorbișoare, s. f. (Pop.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -ișoară.

vorbișoa sf [At: DDRF / Pl: ~re / E: vorbă + -ișoară] 1-6 (Pop; șhp) Vorbuliță (1-6).

VORBIȘOÁRĂ, vorbișoare, s. f. (Popular) Vorbuliță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vorbișoáră (pop.) s. f., g.-d. art. vorbișoárei; pl. vorbișoáre

vorbișoáră s. f., g.-d. art. vorbișoárei; pl. vorbișoáre

Intrare: vorbișoară
vorbișoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vorbișoa
  • vorbișoara
plural
  • vorbișoare
  • vorbișoarele
genitiv-dativ singular
  • vorbișoare
  • vorbișoarei
plural
  • vorbișoare
  • vorbișoarelor
vocativ singular
plural

vorbișoară

etimologie:

  • Vorbă + sufix -ișoară.
    surse: DEX '98 DEX '09