O definiție pentru volucrar


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

volucrár s. n.

Intrare: volucrar
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • volucrar
  • volucrarul
  • volucraru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • volucrar
  • volucrarului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)